Statul nu va rambursa cheltuielile firmelor cu proiecte UE, în caz de nereguli

În căutarea banilor pierduți

Statul va rambursa cheltuielile firmelor la derularea unui proiect cu fonduri UE doar după ce va verifica modul în care contractele de achiziții au fost atribuite și va tăia între 2%-100% din suma de restituit dacă descoperă nereguli, potrivit unei ordonanțe de urgență publicată pe 30 iunie în Monitorul Oficial.
Ordonanța stabilește și procedurile prin care vor fi recuperate sumelor plătite necuvenit către beneficiarii fondurilor europene, dar criterii foarte stricte în ceea ce privește „colaborarea“ dintre funcționarii din cadrul autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene și solicitanți.
Potrivit ordonanței, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene vor fi obligate să excludă integral sau parțial de la rambursare cheltuielile efectuate și declarate de către firmele beneficiare, dar care nu respectă condițiile de legalitate, prin aplicarea unor procente fixe de reducere a plății statului, care pot bloca de la restituire întreaga sumă achitată de firmă, relevă o ordonanță de urgență aprobată de Guvern.
„Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația aplicării de reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari, în situația în care constată abateri de la aplicarea prevederilor reglementărilor naționale în vigoare în domeniul achizițiilor publice“, se arată în document.
Spre exemplu, pentru un contract atribuit fără respectarea cerințelor de publicitate sau suplimentat prin acte adiționale cu o valoare cumulată ce depășește limita legală a achizițiilor publice, statul nu va mai rambursa firmei niciun ban, corecția financiară acoperind integral suma cerută spre rambursare.
Pentru un contract suplimentat prin acte adiționale încheiate fără respectarea legislației naționale și comunitare privind achizițiile publice, statul nu va rambursa firmei niciun ban dacă valoarea totală a acestor acte depășește limita legală sau va reduce cu pånă la 25% suma cerută spre rambursare dacă valoarea actelor adiționale nu depășește limita legală a achizițiilor publice.
Ordonanța mai stabilește că în cazul în care în documentația de atribuire sau în anunțul de participare nu au fost expuse toate criteriile de calificare și selecție sau aceștia nu au fost suficient descriși, statul va reduce cu 25% suma de rambursat. Rata reducerii poate fi diminuată la 10% sau la 5% în funcție de gravitate.
Conform actului normativ, activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor financiare se efectuează de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora.
În același timp, autoritățile au obligația să sesizeze „de îndată“ Departamentul guvernamental de Luptă Antifraudă în cazul constatării unor indicii de fraudă sau de tentativă de fraudă și trebuie să solicite instanței anularea contractului încheiat nelegal.

Firmele „de familie“ – excluse de la plată

Persoanele fizice sau juridice care participă direct în procesul de verificare/evaluare a cererilor de finanțare nu pot fi solicitanți și/sau nu pot acorda servicii de consultanță unui solicitant. Nu au dreptul să fie implicate în procesul de verificare persoane care dețin acțiuni din capitalul firmei implicate sau care fac parte din consiliul de administrație al acesteia sau rude pånă la gradul al doilea inclusiv cu acționari.
Potrivit articolului 11 al ordonanței, în cazul în care aceste reguli nu sunt respectate, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația să solicite instanței anularea contractului/acordului/deciziei de finanțare încheiat/emise.
Beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat nu au dreptul de a angaja persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a cererilor de finanțare pe parcursul unei perioade de cel puțin 12 luni de la semnarea contractului de finanțare.

Garanții executate pentru recuperarea creanțelor

Stingerea creanțelor bugetare rezultate din nereguli se va putea realiza în mai multe feluri, printre care: încasare, deducere din plățile/rambursările următoare, executarea garanțiilor bancare depuse de debitor în aplicarea prevederilor contractului/acordului de finanțare în cadrul căruia a fost emis titlul de creanță, compensare, executare silită, anulare, prescripție.
În cazul în care creanțele bugetare rezultate din nereguli nu pot fi recuperate prin încasare, deducere sau executarea garanțiilor bancare, autoritățile transmit titlurile executorii organelor fiscale competente, care vor efectua procedura de executare silită, precum și procedura de compensare, pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit din fondurile europene.