De 15 ani, Cooperatia Mestesugareasca cere autoritatilor restituirea unei averi nationalizate

Noul sistem politic si economic instituit dupa decembrie 1989 a creat premisele reconstituirii dreptului de proprietate pentru persoanele deposedate abuziv de catre statul comunist. In acest context, si cooperatia mestesugareasca si-a afirmat dreptul sau legitim la reintregirea unei averi care reprezinta aportul multor generatii de membri cooperatori si care, in mod abuziv, a fost preluata de statul comunist. Transferul catre stat a proprietatii cooperatiste s-a facut ca urmare a adoptarii unor Hotarari de Consiliu de Ministri in perioada 1959-1962, nepublicate in Buletinul Oficial, avand mentiunea -SECRET-, comunicate doar partilor interesate pentru punerea imperativa in aplicare.

Cooperatia Mestesugareasca considera ca preluarea de catre statul comunist, -FARA PLATA-, a unei parti insemnate din patrimoniul sau s-a facut la comanda politica, intrucat procedurile legale pentru preluarea bunurilor au fost sumar indeplinite, dandu-se doar o tenta de legalitate acestei nationalizari mascate.

Dupa 1990, in numele miscarii cooperatiste au fost inaintate catre autoritatile de stat mai multe memorii in care prezinta abuzul savarsit de regimul totalitar comunist si solicita retrocedarea patrimoniului cooperativelor transformate abuziv in intreprinderi de stat.

Dupa 15 ani de interventii ramase fara ecou, cooperatia mestesugareasca se gaseste si astazi in situatia de a-si relua demersurile pe langa autoritatile statului, pentru ca acestea sa initieze un act normativ cu caracter reparatoriu in vederea reintregirii patrimoniului cooperatist.

In acest sens, cooperatia mestesugareasca a inaintat, in cursul acestei luni, un MEMORANDUM domnului Calin Popescu Tariceanu, prim-ministru al Romaniei, copii ale documentului respectiv fiind remise, de aspresedintele Romaniei, domnului Nicolae Vacaroiu, Ppesedintele Senatului, si domnului Adrian Nastase, presedintele Camerei Deputatilor.

Documentul a fost analizat si aprobat de Forul de conducere colectiva al cooperatiei mestesugaresti. Cooperatorii mestesugari isi exprima speranta ca, in sfarsit, li se va face dreptate si se va asigura repararea prejudiciului ce le-a fost creat.

Bucuresti, iunie 2005

Memorandum

adresat domnului Calin Popescu Tariceanu, prim-ministru al Romaniei

Cooperatia mestesugareasca din Romania este segmentul cel mai reprezentativ al miscarii cooperatiste romanesti, viabilitatea acesteia fiind demonstrata, in plan economico-social, de numarul mare de cooperative mestesugaresti infiintate, volumul mare de bunuri si servicii create, respectiv de resurse umane antrenate in activitatea mestesugareasca.

Prima cooperativa mestesugareasca a fost infiintata in anul 1879 in Bucuresti, procesul de constituire la nivelul intregii tari luand amploare in mod semnificativ dupa anul 1900.

Astfel, datele statistice din 1950 mentionau existenta unui numar de 568 cooperative mestesugaresti, cu peste 65.000 membri cooperatori, care realizau o valoare a productiei industriale de peste 900 milioane de lei.

Pe tot parcursul existentei sistemului cooperatiei mestesugaresti, constituirea organizatiilor cooperative s-a realizat prin asocierea cooperatorilor mestesugari de diverse meserii in ateliere, activitatea desfasurandu-se cu sculele, masinile si utilajele aduse ca aport in natura la capitalul social, precum si pe baza partilor sociale in numerar, varsate la valoarea stabilita de catre adunarile generale sau prevazuta prin statute.

Pentru asigurarea reprezentarii si coordonarii unitare a sistemului, cooperativele mestesugaresti s-au asociat in uniuni de ramura sau uniuni regionale/judetene, pe plan teritorial, iar pe plan national in Uniunea Centrala a Cooperativelor Mestesugaresti – UCECOM.

Sectorul cooperatist nu a primit despagubiri pentru proprietatile confiscate

Principiul fundamental care sta la baza asocierii si care asigura perenitatea miscarii cooperatiste este principiul solidaritatii cooperatiste.

Astfel, de la infiintare si pana in prezent, conform acestui principiu, proprietatea organizatiei cooperative este definita ca proprietate privata in folosinta asociativa, avand o parte indivizibila, impartajabila si transmisibila din generatie in generatie, fiind creata de membrii cooperatori pe toata perioada existentei cooperativei, precum si o parte divizibila, constituita din participarile individuale ale membrilor cooperatori, virate, conform statutului, la capitalul social ca aport in natura sau in numerar, parte care se restituie cooperatorilor la plecarea acestora din organizatie.

Aceste aspecte de referinta privind regimul juridic al proprietatii cooperatiste au ramas nemodificate in intreaga legislatie privind organizarea cooperatiei mestesugaresti, chiar daca in perioada regimului comunist proprietatea privata a organizatiilor cooperative a fost tolerata, fiind inclusa, conform art. 6 din Constitutia din 1952, in categoria de proprietate cooperatist-colectivista, ca forma a proprietatii socialiste asupra mijloacelor de productie.

Aceasta norma constitutionala a creat premisele ca statul comunist sa isi exercite autoritatea si in activitatea cooperatiei mestesugaresti din Romania, incalcandu-se de cele mai multe ori reglementarile legale in vigoare la acea data, precum si prevederile statutelor proprii ale organizatiilor cooperatiste (HCM nr. 785/30 martie 1953).

In acest sens, ca urmare a unor decizii politice, in perioada anilor 1959-1962, cele mai mari cooperative mestesugaresti cu productie de bunuri de consum au fost transformate in totalitate sau in parte (numai sectiile cu productie de bunuri in serie) in intreprinderi de stat sub autoritatea ministerelor sau sfaturilor populare, Consiliul de Ministri adoptand in acest sens mai multe acte normative, nepublicate in Buletinul Oficial la data adoptarii lor, avand mentiunea -SECRET-, comunicate doar partilor implicate pentru punerea imperativa in aplicare.

Astfel, prin HCM nr. 895/1959, 49 mari cooperative mestesugaresti au fost transformate in intreprinderi de stat, in cadrul industriei republicane sub autoritatea ministerelor.

HCM nr. 1594/1959 – 385 de cooperative mestesugaresti au fost transformate in intreprinderi de stat in cadrul industriei locale sub autoritatea sfaturilor populare.

HCM nr. 1893/1960 – 4 cooperative mestesugaresti au fost transformate in intreprinderi de stat in cadrul industriei republicane sub autoritatea ministerelor.

HCM nr. 164/1962 – 2 cooperative mestesugaresti au fost transformate in intreprinderi de stat in cadrul industriei republicane, sub autoritatea ministerelor.

HCM nr. 9/1960 – 4 case de odihna si tratament au fost trecute in administrarea statului.

Preluarea de catre stat a bunurilor mobile si imobile care constituie patrimoniul cooperativelor transformate in intreprinderi de stat s-a facut in etape, fara ca sectorul cooperatist sa primeasca despagubiri, in conditiile in care baza tehnico-materiala din cooperatia mestesugareasca a fost creata in exclusivitate din mijloace aduse de mestesugari, precum si din fondurile proprii obtinute de cooperative, fara subsidii din partea statului. In situatia unor transferuri de bunuri de la stat la cooperatie, acestea s-au facut numai cu plata, conform dispozitiilor art. 17 din decretul M.A.N. nr. 133/1949 privind organizarea cooperatiei si ale dispozitiilor art. 3 din Decretul M.A.N. nr. 244/17 iunie 1955, privind reglementarea transmiterii unor bunuri imobile, proprietatea statului, catre cooperatie, dispozitii reiterate ulterior si in art. 6 din Decretul M.A.N. nr. 409/8 septembrie 1955.

O nationalizare si nicidecum o -donatie- catre stat

Din punct de vedere juridic, operatiunea de transformare este lovita de nulitate absoluta intrucat s-a derulat prin simularea unor premise legale, intemeiate pe prevederile Constitutiei Republicii Populare Romane din 1952, ale Decretului nr. 31/1954 si ale statutelor organizatiilor cooperatiste, prevederi care au fost insa incalcate din cauza procedurilor sumar indeplinite prin care s-a dorit sa se dea o tenta de legalitate intregii operatiuni, care in fapt a fost o NATIONALIZARE, si nicidecum o -donatie- catre stat in interesul cooperatorilor.

Motivarea care a stat la baza adoptarii hotararilor Consiliului de Ministri sus-mentionate a fost precizata in preambulul acestora, transferul de proprietate fiind considerat -in interesul colectivelor de muncitori, tehnicieni si functionari din aceste unitati cooperatiste, pentru imbunatatirea continua a conditiilor de munca si de trai-, precum si pentru -a se crea conditii superioare pentru dezvoltarea activitatii lor, cresterea productiei si productivitatii muncii, eliminandu-se totodata paralelismul existent intre activitatile cooperatiei mestesugaresti si industria de stat de interes republican sau local-.

Aceasta motivare este doar de natura politica, nefiind sustinuta juridic de dispozitiile legale in vigoare la acea data, intrucat Decretul nr. 31/1954 referitor la persoanele juridice si fizice prevedea la art. 53 o singura situatie cand bunurile ramase dupa lichidarea cooperativei mestesugaresti puteau trece in proprietatea statului, si anume -in cazul in care persoana juridica este dizolvata pentru ca scopul ei sau mijloacele pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii ori potrivnice regulilor de convietuire socialista-, situatie despre care nu se face vorbire in nici una din hotararile Consiliului de Ministri sus-mentionate.

De asemenea, dispozitiile statutare referitoare la dizolvarea cooperativelor si la lichidarea patrimoniului acestora prevedeau ca -dupa achitarea datoriilor cooperativei si dupa restituirea partilor sociale (partea divizibila a proprietatii cooperativei), activul rezultat in favoarea cooperativei dizolvate (partea indivizibila a proprietatii cooperativei) se va preda uniunii de ramura sau regionale la care a fost afiliata cooperativa-, spre a fi redistribuit catre alte cooperative, acest activ, apartinand sistemului cooperatiei mestesugaresti, fiind creat de generatii de membri cooperatori, neputand fi instrainat decat numai cu plata.

Prin urmare, tinand cont de dispozitiile statutare sus-mentionate, hotararile adunarilor generale ale cooperatorilor, pe baza carora s-au adoptat HCM-urile prin care statul a preluat abuziv patrimoniul cooperativelor, au fost nelegale, fiind adoptate la comanda politica, textul proceselor-verbale incheiate cu aceasta ocazie fiind identic pentru toate cooperativele transformate in intreprinderi de stat.

O avere de aproximativ 100 milioane de dolari

Referitor la punerea in aplicare a HCM nr. 895/1959, HCM nr. 1594/1959, HCM nr. 1893/1960 si HCM nr. 164/1962 este de mentionat faptul ca aceasta s-a facut ca urmare a unor -Instructiuni comune de aplicare-, instructiuni cu caracter obligatoriu, emise de catre institutiile implicate, inainte insa de adoptarea HCM-urilor, contrar oricaror norme referitoare la adoptarea actelor cu caracter normativ. Aceste instructiuni prevedeau in principal urmatoarele: predarea intregului patrimoniu, pe baza de protocol incheiat intre parti, conform bilantului incheiat la data transferului de proprietate (se specifica predarea imobilelor cu destinatie administrativa sau de productie, magazinele, inclusiv toate marfurile detinute, depozitele si stocurile de materiale, parcul auto, cantinele, caminele de zi si cresele, utilajele si sculele folosite in procesul de productie, produsele finite si nefinite, planul de productie, de munca si salarii, contractele comerciale); predarea arhivelor; asigurarea finantarii lucrarilor de investitii in constructii si reparatii capitale, pentru fiecare cooperativa transformata, pe tot anul in cursul caruia a avut loc transferul de proprietate, finantare suportata din fondurile proprii ale UCECOM; asigurarea, de catre UCECOM, din fondurile sale proprii, a platii partilor sociale cuvenite fostilor cooperatori.

Prin urmare, guvernul comunist a trecut in mod abuziv in proprietatea statului, FARA PLATA, o parte importanta din mijloacele fixe si mijloacele circulante ce au apartinut organizatiilor sistemului cooperatiei mestesugaresti, a caror valoare este evidentiata in bilanturile contabile incheiate la data transformarii acestora in intreprinderi de stat.

Valoarea patrimoniului cooperatist preluat abuziv de catre stat este estimata la circa 600 milioane de lei la nivelul anului 1959, respectiv circa 100 milioane de dolari (1 $ = 6 lei, conform Ordin B.N.R. nr. 4/5 august 2003 si I.N.S. nr. 24555/2003). Aceasta estimare se refera doar la doua dintre HCM-urile mentionate.

Toate aceste demersuri ale membrilor cooperatori au ramas insa fara ecou

Dupa decembrie 1989, prin schimbarea regimului politic din Romania si adoptarea noii Constitutii din 1991, s-au creat premisele reconstituirii dreptului de proprietate asupra bunurilor preluate abuziv de stat, sens in care au fost adoptate de catre Parlamentul Romaniei o serie de legi cu caracter reparatoriu, printre care Legea nr. 18/1991, Legea nr. 112/1995, Legea nr. 10/2001.

Pentru redobandirea patrimoniului cooperatist preluat abuziv de stat in timpul regimului totalitar, membrii cooperatori, considerand actiunea lor ca o datorie fata de generatiile anterioare (principiul perenitatii proprietatii cooperatiste), au efectuat, inca din anul 1991, nenumarate demersuri la toate institutiile abilitate ale statului solicitand repararea gravelor prejudicii patrimoniale aduse sistemului cooperatiei mestesugaresti.

Toate aceste demersuri au ramas insa fara ecou, avand in vedere faptul ca actele normative adoptate pana in prezent nu contin dispozitii procedurale care sa raspunda prin simetrie la procedura speciala instituita de statul comunist pentru preluarea abuziva (acte normative cu caracter SECRET) a unei parti importante din patrimoniul cooperatist.

Astfel, o serie de conditii procedurale impuse de Legea nr. 10/2001 pot fi indeplinite numai limitativ de catre UCECOM, avand in vedere faptul ca identificarea imobilelor care au apartinut sistemului cooperatiei mestesugaresti este practic imposibila fara sprijinul autoritatilor publice locale sau centrale, care refuza sa puna la dispozitia noastra documentele referitoare la transfer.

De asemenea, prezentarea de documente probatorii, legalizate, pentru fiecare caz in parte, asa cum se prevede in normele de aplicare a Legii nr. 10/2001 este posibila in putine cazuri, intrucat ministerele si sfaturile populare au preluat intreg patrimoniul fostelor cooperative fara a respecta intocmai instructiunile de aplicare a HCM-urilor. In acest sens, predarea-primirea activelor a fost facuta, in multe cazuri, fara incheierea de procese-verbale, in locul acestora fiind incheiate numai protocoale de predare a indicatorilor de plan economic, iar bilanturile contabile nu s-au predat si la forurile de conducere din cadrul sistemului cooperatiei mestesugaresti, fiind retinute in totalitate la unitatile de stat nou infiintate.

Cu toate acestea, neavand alte temeiuri legale pentru redobandirea patrimoniului cooperatist, miscarea cooperatista mestesugareasca, prin UCECOM, a initiat, pe de o parte actiuni, in revendicarea pe calea dreptului comun, avand in vedere faptul ca actiunea in revendicare este imprescriptibila, dar si actiuni pe calea administrativa si judecatoreasca, instituita de Legea nr. 10/2001.

Solutiile date de persoanele juridice detinatoare de patrimoniu cooperatist si de instantele judecatoresti nu sunt insa in favoarea sistemului cooperatiei mestesugaresti, chiar daca Legea nr. 10/2001 instituie teza reparatiei pentru imobilele preluate de stat in mod abuziv, respingerea cererilor noastre de restituire fiind motivata de insuficienta reglementarilor adoptate in aceasta materie pana in prezent, precum si pe considerentul ca preluarea patrimoniului cooperatist nu a fost abuziva, statul intrand in posesia bunurilor cooperativei la cererea membrilor cooperatori, iar cooperativele transformate in intreprinderi de stat nu si-au reluat activitatea dupa data de 22 decembrie 1989.

Restituirea bunurilor si despagubiri corecte

Din aceste considerente si tinand cont de faptul ca statul a preluat abuziv, fara plata, peste 50% din patrimoniul cooperatist, fiind transformate in intreprinderi de stat peste 400 de cooperative mestesugaresti, apreciem ca pentru repararea acestui prejudiciu se impune o noua reglementare in materia retrocedarii imobilelor intrate abuziv in proprietatea statului, reglementare care sa tina cont de modalitatea specifica cu privire la constituirea proprietatii cooperatiste, precum si de modalitatea prin care statul a intrat efectiv in posesia bunurilor cooperatiste (fara respectarea intocmai a dispozitiilor legale referitoare la transfer).

De asemenea, aceasta reglementare se impune si prin faptul ca, prin rezolutia nr. 1123 din 1997, insasi Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a recomandat Romaniei sa-si modifice legislatia in materie de bunuri confiscate si expropriate, in sensul de a prevedea restituirea lor in integrum sau, daca acest lucru nu mai este posibil, acordarea unor despagubiri echitabile.

Tinand cont de specificitatea constituirii proprietatii cooperatiste, de modul de organizare si functionare a sistemului cooperatiei mestesugaresti, dar si de modalitatile concrete prin care s-a preluat patrimoniul cooperatist: solicitam Guvernului Romaniei sa aiba in vedere emiterea unor acte normative cu caracter reparatoriu sau modificarea celor deja adoptate, care sa poata asigura repararea prejudiciului creat sistemului cooperatiei mestesugaresti prin transformarea unor cooperative in intreprinderi de stat; in situatia in care au fost deja propuse modificari ale legilor privind restituirea bunurilor preluate abuziv de stat, este imperios necesara adoptarea unor reglementari reparatorii distincte, in raport de modalitatea specifica de preluare a patrimoniului cooperatist, precum si de modul specific de formare a proprietatii cooperatiste; solicitam acordarea unor despagubiri corecte, banesti sau sub forma de titluri de valoare nominala in cazurile in care retrocedarea in natura nu mai este posibila, sumele astfel alocate ca reparatii urmand sa constituie Fondul National pentru Dezvoltarea Cooperatiei Mestesugaresti.

In aceste conditii, cooperatia mestesugareasca va putea sa adopte o serie de programe de dezvoltare a activitatilor de productie si prestari servicii la nivelul intregii tari, situatie in care s-ar crea un important fond de noi locuri de munca cu o diversificata paleta de calificari, ce ar putea absorbi un mare numar de someri sau tineri absolventi, asa cum a procedat cooperatia mestesugareasca pe tot parcursul existentei ei ca sistem economico-social.

Nutrim speranta ca in numele dreptatii si al respectului pentru dreptul de proprietate, veti putea contribui la implinirea unui act de justitie necesar, pe care cooperatorii mestesugari il asteapta de multa vreme.

Presedinte

Dr. ing. Dumitru Danga