Circa 16% dintre ruși ar alege ca țara lor să se unească cu Republica Moldova, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat în Federația Rusă de Centrul pentru studierea opiniei publice de la Moscova. În scădere după Moldova urmează Azerbaijanul și Uzbekistanul (câte 14%); Tajikistanul și Kyrgyzstanul – câte 12%. Cel mai mult rușii și-ar dori să se unească cu Belarus (35%), Ucraina (33%) și Kazahstan (27%). 20% dintre respondenți au spus că și-ar dori să trăiască în URSS-ul refăcut. Acum un an, acest indice era de 16%. 13% dintre ruși au spus că și-ar dori o unire dintre Rusia și UE, în timp ce alți 15% admit integrarea Rusiei în UE. Rezultatele sondajului arată că 36% dintre ruși nu ar dori ca țara lor să se unească cu alte state sau uniuni. Deși pare un soi de banc a la Radio Erevan sondajul de mai sus reflectă un trend ascendent al înaintării Moldovei pe culoarul Eurasiatic în loc de cel european.
Ministrul adjunct de Externe al Republicii Moldova, Andrei Popov, a remarcat că Moldova se bucură de o perioadă îndelungată de atenție sporită din partea liderilor internaționali în condițiile în care Europa se confruntă cu noi crize și cataclisme. Andrei Popov a afirmat: „Faptul că mai mult de un an de zile subiectul transnistrean figurează atât de sus pe agenda dialogului Germania-Rusia este un lucru încurajator pentru Republica Moldova și noi trebuie să știm să capitalizăm acest avantaj“.
La Moscova, părerile sunt împărțite despre soluționarea diferendului transnistrean. Există grupări politice care susțin actualul regim de la Tiraspol, ostil soluționării problemei, dar numărul politicienilor ruși care ar fi de acord ca acest conflict să fie rezolvat este din ce în ce mai mare. Recent, partidul puterii „Edinaia Rossia“ s-a pronunțat, practic deschis, prin exponenții săi, pentru înlocuirea șefului administrației separatiste de la Tiraspol.
„Soluția“ Kozak pentru Moldova, a acceptării Transnistriei în sistemul politic al țării este intens ventilată mai nou de liderii politici de la Berlin. Întålnirea din 10 iulie Merkel-Medvedev a fost privită ca o nouă șansă de a cointeresa Rusia să exercite presiuni asupra regimului separatist de la Tiraspol pentru ca exponenții acestuia să revină la masa negocierilor. Comentånd întâlnirea de la Hanovra, ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, a dat asigurări că inițiativele Germaniei referitoare la situația din regiunea transnistreană sunt în perfectă armonie cu interesul național al Moldovei: „Îmi permit să spun cu maximă responsabilitate că tot ce se face – se face prin consultarea Chișinăului. La o întâlnire pe care am avut-o, un politician german a enunțat o teză: „Noi putem doar să vă ajutăm, dar țara este a voastră și decizia urmează să o luați voi“. Iată o abordare care mie îmi place foarte mult. (…) Chestiunea transnistreană este discutată în contextul UE-Rusia și, bineînțeles, este foarte important ca țări cu potențial și cu interes puternic în regiunea noastră să stimuleze acest dialog între UE și Rusia și să ajute la identificarea unor soluții“.
Evident, lucrurile stau cu totul altfel decåt le descrie Iurie Leancă, Moldova fiind în realitate prinsă într-un clește ruso-german. Premisele de viitor ale țarii sunt dintre cele mai sumbre, odată cu posibila revenire a comuniștilor la putere, în toamnă, existånd toate șansele ca Moldova să devină cu totul o anexă a Rusiei.
George Roncea
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
