Majorat

Împlinirea a 18 ani ("majoratul", cum i s-a spus) de la primele alegeri libere din '90 (celebra duminică a Orbului) a fost marcată de TVR – gazda dezbaterii finale între cei trei candidați la președinție de atunci: social-democratul Iliescu, liberalul Câmpeanu și țărănistul Rațiu – printr-o dezbatere unde dnii Iliescu, Câmpeanu și Răzvan Theodorescu au evocat plini de nostalgie eleganța neegalată a acelei confruntări. Ce dezbatere! Câtă profunzime! Câtă eleganță! Unde mai găsești acum așa ceva? La violenții ăștia de azi? Ce omiteau cu bună știință nostalgicii orbirii era că eleganta dezbatere a fost precedată de câteva mineriade și a fost urmată de mineriada din '90, un monument de violență și cruzime, cu lagărele ei de la Măgurele și cu devastarea casei candidatului Rațiu. Și atunci, cât de reală și de sinceră era eleganța acelei dezbateri? Semăna cu "eleganța" celor care între două reprize de căsăpire a adversarilor în beci se îmbrăcau frumos și urcau să valseze la etaj. Așa că mai slăbiți-ne cu eleganța minciunilor măcar acum. Dl Theodorescu a uitat cum instiga populația împotriva intelectualilor în iunie '90? Dl Iliescu a uitat ce-a ordonat? Când oamenii aceștia încep să dea lecții de eleganță și de toleranță nu fac decât să dea exemple de violență a manipulării și de tupeu al minciunii – pe care le-au practicat cu televiziunea și cu "pravdiștii" lor din '90 și până azi. Păcat de dl Câmpeanu, că s-a pretat să-i țină, la vârsta sa, haina eleganței dlui Iliescu. În fine, să trecem la minciuni mai vesele, cum sunt cele din campania electorală unde candidații se întrec în promisiuni pe care știu foarte bine că nu le pot îndeplini. Realitatea de până acum – unde există un decalaj de câțiva ani buni între proiecte și realizări și între sumele risipite și prețurile reale – ne avertizează să nu ne facem niciun fel de iluzii și să ne uităm la candidați ca la niște purtători de interese (fără cuvânt) sau niște interpreți care fac play-back pe texte expirate. Faptul că PSD-Arad și-a pozat candidații copiind "Cina cea de taină" reprezintă (involuntar, desigur, dar semnificativ) un elogiu al trădării – ilustrată perfect de candidatura "independentă" a pesedistului Oprescu. Interesant este că după ce a stat toată ziua la televizor când își cosea rănile din războiul de țesut la carpeta independenței, doctorul și-a luat plicul cu 39 de procente pentru această operație electorală. Oare cât ne-o lua când ne scoate firele? Firele albe, bineînțeles.