Presedintele si premierul se confrunta in prezent cu o criza socio-politica

In cazul in care preconizatele alegeri anticipate mai raman pe agenda Aliantei D.A. – dupa ce premierul Tariceanu s-a decis sa nu mai demisioneze – chestiunea organizarii unui referendum in paralel cu acestea se afla momentan in stadiul de studiu. Astfel, se intentioneaza fie sa se intrebe populatia daca sustine modificarile aduse de actuala guvernare la legile justitiei, adica reforma acesteia, fie daca legea fundamentala, Constitutia, trebuie modificata si in legatura cu statutul Curtii Constitutionale, chestiuni la care insa se mai pot adauga si alte intrebari ori se poate formula una singura, care sa cuprinda toate aceste probleme, dupa cum sustin surse de la Palatul Cotroceni.

Sigur, decizia presedintelui Traian Basescu de a semna decretul pentru promulgarea legii privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei si hotararea lui Tariceanu de a-si continua mandatul schimba oarecum modul de abordare a acestei chestiuni.

Cum stim, printr-o ordonanta guvernamentala, aria pentru organizarea referendumului a fost largita, acesta putandu-se organiza si pentru consultarea poporului asupra unor masuri privind strategia de dezvoltare sociala, precum si pentru adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la -reforma justitiei si la combaterea coruptiei-, fiind aici vorba de fapt de extinderea atributiilor presedintelui Romaniei in legatura cu referendumul. Guvernul a amendat Legea privind referendumul deoarece democratia constitutionala presupune si consultarea directa a poporului, neexistand motive pentru limitarea temelor pe care aceasta procedura poate fi organizata.

Deci, chiar si dupa promulgarea acestui pachet de legi amendat de Curtea Constitutionala, aducerea lor la forma din proiect ramane de actualitate.

Specialistii au opinii variate in ceea ce priveste oportunitatea unui referendum pe temele amintite, mai ales dupa decretul prezidential si declaratia surpriza a premierului, de ieri. Juristul Corneliu Turianu a apreciat decizia guvernului de a modifica Legea referendumului si de a extinde in acest fel aria chestiunilor de interes national, dar nu mai vede acum utilitatea referendumului. -Curtea Constitutionala este o institutie politica deasupra parlamentului, ceea ce nu este bine. Ne invartim intr-un cerc vicios, pentru ca referendumul nu schimba legea, ea trebuie apoi repusa in discutie si intoarsa in parlament. Problema este incheiata o data cu decizia lui Traian Basescu. Un referendum pe marginea legilor justitiei nu mai are nici un scop, din moment ce ele au fost modificate in acord cu prevederile Curtii Constitutionale, iar legea a fost validata de presedintele Basescu-, ne-a declarat Turianu. Perspectiva organizarii unui referendum pe marginea legilor justitiei nu intampina insa, in opinia senatorului Peter Eckstein Kovacs, nici un obstacol din punct de vedere legal. -Nu exista nici un impediment de a formula intrebarile pe foaia de referendum in asa fel incat sa respecte decizia Curtii Constitutionale. Nu putem vorbi de crearea unui precedent periculos, pentru ca populatia va fi intrebata nu daca este de acord cu hotararea Curtii, ci daca doreste continuarea reformei justitiei-, sustine juristul si senatorul UDMR. Liberalul Nicolae Vlad Popa a ezitat sa dea un raspuns clar in aceasta privinta, afirmand ca populatia se va pronunta doar in legatura cu o pozitie politica privind reforma. Pe de alta parte, conservatorul Gavrila Vasilescu a declarat ferm ca nu exista o procedura pentru consultarea populatiei cu privire la legalitatea unei decizii a Curtii Constitutionale, pentru ca… -in primul rand ca nu este in regula un asemenea demers-.

Ioan Stanomir, specialist in drept, incearca sa puna ceva ordine in aceste evenimente si proiecte, sustinand ca -trebuie facute niste diferentieri, pentru ca aprobarea legilor de catre presedinte este un aspect, iar organizarea referendumului – un alt aspect. Un referendum se poate organiza pe orice tema si ar urma sa fie un sprijin pentru guvern pentru continuarea reformelor. Tara noastra nu este un model de democratie functionala, pentru ca nicaieri nu se intampla ca o Curte Constitutionala sa fie banuita de partizanat politic-.

Cum insa Tariceanu nu a facut precizari privind ce are de gand in plan politic – in afara unei noi asumari a raspunderii pe alte proiecte de lege alaturi insa si de cele ale justitiei – referendumul ramane doar o ipoteza de lucru.