Teodora Ciocanea – copila cu voce de aur a cantecului popular

Teodora Ciocanea, din Miercurea Sibiului, este noua stea in devenire a cantecului popular romanesc. La numai 8 ani, aparea spiritul Marginimii prin cantec si joc, intr-o lume inecata de manele. Tanara are in repertoriu 14 piese si ar vrea sa le imprime pe primul sau album, in caz ca va gasi finantare. La numai 8 anisori, canta frumos si joaca pe ritmurile specifice Marginimii. Cei care o asculta spun ca e o artista in devenire.

Teodora Ciocanea, din Miercurea Sibiului, n-a mostenit de la nimeni acest dar. Canta pentru ca-i place. Asa ii vine ei sa imite cantaretii care au fost sau care sunt fala acestei zone ramase in istorie ca fara de seaman. Teo, cum ii spun cei apropiati, nu cunoaste drumul, n-are un mentor care sa-i netezeasca devenirea si tot ce face vine dintr-o pornire interioara. Canta de mai multi ani in corul bisericii, invata la scoala germana din Apoldu de Sus si, atat cat ii permite timpul, invata sa joace romaneste la ansamblul Palatului Copiilor din Sibiu. Parintii nu sunt tarani, si nici bunicii, iar dragostea ei pentru cantecul popular nu s-a nascut din pretuirea truditorului la pamant, a peisajului transilvan, ci mai mult ca o izbucnire launtrica de curatenie si naivitate, liric intuitiv, si nu rational.

Debutul

Prima data cand a cantat pe o scena a fost la varsta de patru ani, la o serbare a copiilor de gradinita. Uimiti de talentul propriului copil, care a devenit, peste noapte, vedeta grupei mici a educatoarei Daniela Ludosan, parintii au vrut sa stie daca aceasta stralucire este una efemera sau au de-a face cu un talent abia descoperit. Au dus-o la o preselectie a copiilor talentati, anuntata prin ziare de televiziunea din Cluj, unde un juriu de profesionisti si-a dat cu parerea despre cei inscrisi. Nici n-au vrut sa o primeasca, fiind cu mult sub baremul de varsta anuntat. Ca sa nu se spuna ca au facut drumul degeaba, membrii juriului au consimtit sa o… vada si pe mogaldeata din Miercurea, asa ca pe un amuzament in afara concursului. Au ramas incantati, iar realizatorul Sergiu Vaida a promovat-o imediat in emisiunea -Pe TVR 2 – vine Clujul pe la noi- cu doua cantece.

Primele succese

Vanatorii de talente au fost pe faza si au inceput sa curga invitatiile la radio si televiziune. La radio a cantat pentru Romania Actualitati, Redactia pentru tineret, Radio Star, impreuna cu orchestrele -Cindrelul-, -Dor transilvan- si -Martisorul- din Sibiu, Bistrita si Cluj-Napoca. La televiziune a aparut in emisiunile -O vedeta populara-, -Nu uita ca esti roman-, -Puisor de cantec romanesc-, -Poarta succesului-, -Matinal-Favorit-, -Bomba cu ceas-, -Teo-, -Mugur de tezaur-, -Hora prichindeilor-, ETNO si altele, pe care nu le mai tine minte, la aproape toate posturile de televizune din tara si din judetul nostru. La unele emisiuni a cantat, la altele a fost si prezentatoare sau coprezentatoare cu alti copii sau cu cantareti de muzica populara consacrati.

In judet si in tara

Dragalasenia, talentul si spontaneitatea Teodorei au devenit pentru sibieni un prilej de mandrie, iar pentru organizatorii de spectacole un subiect care trebuia exploatat. Asa au urmat spectacolele la Sibiu, Agnita, Cristian, Avrig, Miercurea Sibiului, Talmaciu, Medias, Orlat – in judetul Sibiu. La Bucuresti, Cluj, Constanta, Navodari, Kogalniceanu, Ovidiu, Otopeni, Nasaud, a cantat alaturi de cei mai mari mesageri ai cantecului popular romanesc, in spectacole sau ca invitata speciala a acestora. Amintiri placute are de la -Zilele orasului Agnita-, unde Lucretia Ciobanu, care nu o stia decat din auzite, a invitat-o pe scena alaturi de dansa. Din doua cantece pe care convenisera sa le cante, a ajuns la patru – singura si la doua impreuna. Nu la mult timp dupa aceea, a invitat-o la Bucuresti, la o emisiune de folclor a Elisei Stan, unde marea doamna a cantecului romanesc i-a promis ca ii lasa repertoriul mostenire. Sa il cante si sa-l duca mai departe, pentru bucuria romanilor din toata lumea.

Repertoriu personal

Teodora nu isi pune, inca, problema unui repertoriu personal. Canta cu mare placere si respect cantece din colectia Lucretiei Ciobanu, Ioanei Radu si Mariei Badiu. Nu toate cantecele acestora. Numai cele care-i plac. Criteriile de selectie nu sunt prea bine stabilite, cel de baza nefiind al imitarii perfecte, ci al impactului pe care il produce asupra sufletului. Sigur, canta mult mai multe piese, si din repertoriul altor interpreti sau rapsozi, dar pe scena a interpretat numai 14 cantece care i-au adus faima. Pe acestea vrea sa le inregistreze pe o caseta sau un CD, dar parintii inca nu au bani pentru a le imprima. Spera ca, prin toamna, dupa cum i-a promis un domn de la Media Pro Music, sa incheie inregistrarile. Celebrul doinitor banatean Achim Nica i-a spus sa nu asculte de altii cand isi alege repertoriul. Sa asculte de inima proprie si dupa aceea sa cante ce ii cade bine.

Prezenta scenica

Teodora nu este numai o buna interpreta de cantece populare. Ea danseaza foarte bine si, saptamanal, se perfectioneaza cu cunoscuta coregrafa Silvia Macrea, la Palatul Copiilor din Sibiu. La un concurs desfasurat in Grecia, unde a participat cu ansamblul -Cibinul-, a obtinut sufragiile publicului prin cantec si joc. Deocamdata nu are costum propriu. Cel pe care-l poarta pe scena este de la -o tanti- din Miercurea, cu niste -piese- din Selimbar. De la bunica are costume din Marginime, dar e prea mica pentru a le imbraca. -Creste incontinuu si nu putem sa tinem ritmul cu costumele. Sunt si foarte scumpe, iar cusutul lor dureaza mult. Daca ii comandam unul acum, pana se gata il mai poarta un an, dupa care nu-i mai este bun-, spunea Sorin Ciocanea, tatal Teodorei. Poarta la costum palaria de paie care a facut-o celebra pe Lucretia Ciobanu si care este specifica zonei.

Abonata la premiul cel mare

In afara concursurilor si a marilor festivaluri unde nu sunt admisi copiii, a participat la mai toate manifestarile de gen, in special din Transilvania. A castigat premiul intai si marile premii, uneori si de doua ori la rand, pana cand organizatorii au invitat-o, ca vedeta, in afara concursului, pentru ca era -abonata- la premiul cel mare. Nu o data, pentru ca juriul nu o cunostea si nu stiau cu cine se… pune, a trebuit, la cererea publicului, sa inventeze pe loc Premiul Special al concursului, Premiul special al publicului sau Mentiune speciala pentru interpretarea cantecului romanesc.

Ureche muzicala

Invitata la spectacolele omagiale ale unor mari nume ale cantecului popular, a sustinut spectacole cu multe dintre vedetele folclorului si poarta intr-un album cuvintele lor de imbarbatare sau de apreciere. -Ceea ce este important este ca nu se pierde pe scena. Daca cumva orchestra are o intrare gresita sau pripita, se adapteaza rapid, iar pe parcurs se impune si obliga instrumentistii sa o urmeze. Are o ureche si un simt al muzicii iesit din comun, confirmat de specialisti in domeniu-, apreciaza tatal, care este si… impresarul micutei vedete.

Un copil obisnuit

Pentru cei care nu o cunosc, Teodora este o copilita blonda, care rade tot timpul si este incantata de papusile din preajma. Favorita bunicii, in dauna surorii sale mai mari Oana, se bucura sincer de frumusetea copilariei si nu-si face griji pentru viitorul sau de cantareata. -Desi este din zodia Fecioarei, are o mentalitate de invingator si o ambitie foarte mare. Cu scoala merge foarte bine si nu renunta la programul incarcat pe care si-l impune singura. Face scoala, meditatii la limbi straine, coregrafie, iar acum cocheteaza si cu muzica usoara. Are deja patru cantece ale tinerilor Cosmin Chelcea si Doru Costin, de la TV Eveniment, si ii place sa cante. Noi n-o oprim si o lasam sa faca ce-i place. Dupa cum vedeti, se joaca cu fetele de seama ei, cu papusile, cu calculatorul. Se da cu rolele si fuge toata ziua desculta prin curte. Copil, ce sa-i faci-, creioneaza Sorin Ciocanea portretul -marii- vedete.

Jiana Lucretiei Ciobanu

Nu orice cantec cu ritm de jiana reprezinta realitatea fiintei ciobanului sau bacitei din Marginime. Jiana cea adevarata nu s-a nascut spontan si Lucretia Ciobanu, ca sa dau un exemplu de geniu, a prins-o si a pus-o in cantec. Triumful cantarii a venit cand ritmul si intelesul acestui mesaj au ajuns pana in varful muntilor, din casa in casa, in sangele tuturor. A devenit al lor, ca o pecete, ca un simbol. Au fost mii de cantareti in sau din Marginime. Lucretia a ramas pentru ca ea a gasit grauntele de aur al cuvantului si a avut glasul pentru a pune in valoare suferinta, bucuria si multumirea omului de la munte, a scos din fantana galeata cu apa care astampara setea tuturor. A avut sufletul deschis pentru a intelege si talentul de a spune altuia durerea si bucuria de a fi pastor, a simtit intuitiv matca locului si a padurii care a ctitorit Marginimea. Cantecele acestea nu vin din urma si se opresc aici, ele vin dincolo de inscris si se vor opri doar atunci cand vor pieri suferinta si iubirea. Ele sunt adevarate.

Folclorul nou

Se vorbea, intr-o anumita epoca, de folclorul nou. De dorinta omului de a putea sa se bucure prin cantec, de o anume bunastare, de o anume liniste launtrica. Acele cantece care vorbeau de rural, de tarani, de tractoristi sau padurari, sau mai stiu eu ce, erau infiintate. Ele nu miscau sufletul omului, nu veneau dinlauntrul sau. Erau niste poezii puse pe muzica, care nu veneau si nu mergeau nicaieri. Caci una este sa asculti un gand, o durere, o bucurie generale parcurgand clipele de continua prefacere si adaptare sufleteasca catre acea nestemata care va deveni un cantec unanim acceptat ce poate alina ca un balsam, ca un leac al sufletului, si alta este sa asculti o cantare care se vrea a fi un mesaj, o durere sau o bucurie personala, trecatoare fata de cel ce asculta. Ascultatorul iti poate admira mestesugul cantarii, linia melodica, miscarea scenica, dar nu va fredona acel cantec socotind ca nu-l reprezinta, nu-i va face culcus in inima lui.

Traditie continuata

Cantecul popular romanesc, cel putin la Sibiu, este pe maini bune. Intr-o vreme in care sondajele indica o inclinatie ciudata a copiilor spre manele si chiciuri de prost gust, la poalele Muntilor Cindrel apar mereu aparatori ai traditiilor populare. Atat in arta mestesugului, cat si in cel al cantecului, care umple inima de bucurie a romanului nascut pe aceste meleaguri. La numai 12 ani, Traian Stoita este deja un nume consacrat in folclorul romanesc. Fiul Cameliei Stoita, a ajuns celebru dupa ce a fost descoperit de realizatoarea TV Elise Stan, intr-o gradina din Gura Raului. -Copilul ala care canta ciobaneste si isi arunca palaria pe jos- a imprimat deja trei casete si CD-uri, cu cantece populare interpretate de el sau impreuna cu mama sa. Umple salile de spectacol acolo unde este prezent si este privit cu mare respect de monstri sacri ai scenei, precum Ioan Bocsa, Mariana Deac sau Lucretia Ciobanu.