Procesul intentat Ucrainei la Haga intra in linie dreapta

Romania a depus, ieri, la Curtea Internationala de Justitie de la Haga (CIJ) memoriul privind delimitarea platoului continental, dupa cum ne-a declarat ieri Bogdan Aurescu, agentul partii romane in procesul de delimitare a spatiilor maritime intre Romania si Ucraina.

Potrivit regulilor, acest document face -o prezentare a situatiei de fapt, prezentarea dreptului aplicabil in aceasta speta si solutia pe care partea romana o propune Curtii-, a precizat Aurescu.

In opinia sa, memoriul este -un document foarte bine fundamentat juridic, avand si doua volume de anexe, dintre care un volum de harti- si a fost alcatuit tinand cont de jurisprudenta recenta sau mai veche a CIJ sau a altor instante competente in domeniul frontierelor maritime.

Proces cu bataie lunga

Guvernul roman a sesizat unilateral, la 26 august 2004, Curtea Internationala de Justitie de la Haga, in privinta delimitarii platoului continental si a zonelor maritime exclusive, impotriva Ucrainei.

Dupa depunerea memoriului de catre partea romana, Kievul urmeaza sa depuna un contramemoriu la Haga la 19 mai 2006, dupa care partile pot sa decida, in functie de dorinta lor, un nou schimb de documente si va urma faza orala, in care Romania si Ucraina isi vor prezenta pledoariile, fiecare in termen de una pana la patru saptamani. Conform declaratiilor lui Bogdan Aurescu, in final, Curtea are la dispozitie patru-sapte luni pentru pronuntarea hotararii propriu-zise, prin urmare -este posibil ca spre 2007-2008 sa se termine procedura-.

Pentru moment, continutul memoriului depus de Romania este confidential, insa acesta -va fi facut public in momentul fazei orale-.

Bistroe revine in atentie

In paralel cu eforturile depuse pentru elucidarea delimitarii platformei continentale din Marea Neagra, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) a fost avertizata de o organizatie neguvernamentala de mediu din Ucraina ca lucrarile la canalul Bistroe ar fi fost reluate, informatie neconfirmata inca oficial de autoritatile din tara vecina. Adriana Baz, director in cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA), a declarat, ieri, pentru Mediafax, ca o organizatie de protectie a mediului din Ucraina a semnalat ARBDD faptul ca ucrainenii lucreaza la decolmatarea portiunii de circa trei kilometri a canalului deja construit.

-Se pare – si subliniez se pare! – ca ucrainenii au reinceput decolmatarea canalului, in special in partea sa finala, catre varsare, pentru a putea intra cu navele pe el. Am cerut Ministerului Afacerilor Externe (MAE) sa se intereseze pe canalele oficiale daca lucrurile intr-adevar stau asa, caci din partea romana nu se poate vedea nimic pana in zona respectiva-, a precizat Adriana Baz.

Potrivit aceleiasi surse, MMGA nu poate face altceva decat sa sesizeze international, prin intermediul MAE, ca autoritatile ucrainene -continua sa incalce mai multe conventii internationale-.

Nemtii s-au retras

Surse diplomatice ne-au precizat ca firma germana Moebius, care a executat lucrarile la mult-contestatul canal, s-a retras din acest proiect, intrucat partea ucraineana nu si-a achitat in totalitate obligatiile financiare prevazute in contract. Potrivit acelorasi surse, canalul s-a colmatat inca de la inceputul anului, motiv pentru care exploatarea lui conform planificarii facute de catre autoritatile de la Kiev a fost imposibila. Tocmai de aceea, ucrainenii incearca in prezent sa salveze aceasta investitie, trecand la decolmatarea canalului.

Comisia Europeana si Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea de la Viena au solicitat autoritatilor ucrainene stoparea lucrarilor la canalul Bistroe pana la elaborarea unui studiu de impact al proiectului asupra ecosistemului Deltei Dunarii si luarea in considerare a concluziilor acestuia.