Votul recent din Parlamentul olandez prin care această țară se opune nejustificat aderării României la Schengen poate crea nu numai o situație fără precedent în UE dar și un conflict juridic între state. Încăpățânarea populistă a extremistului de dreapta Geert Wilders al cărui partid "PVV, partidul pentru Liberate" susține coaliția de guvernare din Olanda, poate aduce acestei țări oprobriul întregii Europe. Dacă până state precum Franța și Germania au trimis semnale pe canalele diplomatice că sunt de acord cu o aderare în trepte a României la Schengen, xenofobia lui Wilders pare să fie ultimul obstacol în acest demers perfect legal și justificat din punct de vedere tehnic. Zilele trecute, președintele Băsescu a făcut o paralelă între atitudinea lui Wilders și cea a șefului PRM, Corneliu Vadim Tudor, opinând că un astfel de comportament este dăunător principiilor după care se ghidează întreaga construcție europeană. Mai mult, dacă blocada politică nu va fi ridicată la Consiliul JAI din 22 septembrie, România ar putea uzita dreptul său de trimite o plângere la Comisia Europeană pe această temă sau chiar soluția unui proces interstatal între România și Olanda prin intermediul Executivului european. Cert este că mai există mijloace de rezervă prin care România mai poate acționa după ce resursele diplomatice și tehnice par a fi epuizate iar blocada economică din cadrul „Războiului lalelelor“ pe care România pare să o fi instituit-o este una dintre acestea.
Presiune juridică
Într-o declarație remisă ziare.com, actualul vicepreședinte al Senatul și fost ministrul de Externe afirmă că România ar putea intenta Olandei un proces la Curtea Europene de Justiție, prin intermediul Comisiei Europene, pentru nerespectarea acquis-ului comunitar. „Deocamdată, nu e vorba de a da în judecată, ci de a declanșa o procedura prealabilă, preliminară, necontencioasă, dar care intra în obligațiile Tratatului de la Lisabona, în sarcina Comisiei Europene. Dacă se constată că situația nu este în regulă, se poate merge mai departe într-o formă jurisdicțională. Pot spune că astfel de proceduri au fost inițiate când a fost anunțată prima expulzare a rromilor din Paris. Viviane Reading, comisarul european, a avut o intervenție publică taxată de președintele Franței, Sarkozy. Este o chestiune relativ asemănătoare. Atunci când acquis-ul e încălcat, există posibilitatea cel puțin a unei sesizări preliminare a Comisiei Europene, care pune în discuție întreaga problema, experții își exprima opiniile, statul susceptibil de a face o asemenea încălcare e pus să dea explicații. Sigur, toate aceste lucruri dacă la Consiliul JAI din 22 septembrie se va exprima veto-ul olandez“, a mai explicat senatorul UNPR. „Aderarea parțială a fost o formula de compromis la care, din cate cunosc, s-au asociat și Franța și Germania și alte state Schengen“, mai spune Diaconescu. Parlamentarul a mai precizat că trebuie să ne fie „teama să ne apăram drepturile în justiția europeană“. Acesta a mai precizat că aderarea la Schengen nu trebuie conexată cu Mecanismul de Control și Verificare (MCV) și că trebuie realizat un calendar clar pentru aderare, fie ea și în etape.
Mădălin Necșuțu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
