Pana duminica la Muzeul Satului -Dimitrie Gusti- din Bucuresti va desfasura cea de-a patra editie a Targului de toamna. Mesteri populari, solisti de muzica populara, ansambluri folclorice si actori veniti din majoritatea judetelor tarii incearca sa readuca pe ulitele muzeului atmosfera marilor targuri de odinioara. Si, pentru ca peisajul sa fie complet, din satul traditional nu vor lipsi nici melitatul, pieptanatul fuioarelor, macinatul cu rasnita sau impletitul colacilor.
Trei generatii de mesteri populari se intalnesc in cadrul editiei din acest an pentru a aduce in actualitate targurile de demult si pentru a promova obiceiurile, portul si indeletnicirile romanilor din satul traditional. Vizitatorii targului, pe langa faptul ca vor putea sa admire expozitiile de obiecte mestesugaresti, au ocazia sa asiste si la demonstratii pe viu, pentru ca toti cei sositi aici vad cum iau viata obiectele specifice culturii noastre. De asemenea, ca orice targ care se respecta, exista posibilitatea de a negocia cu comerciantul pana se ajunge la o intelegere. De aceea, toti cei care intra pe poarta muzeului in aceste zile trebuie sa stie ca se vor putea tocmi pentru fiecare obiect pe care vor dori sa-l achizitioneze. -E un targ autentic, pentru ca ai posibilitatea sa te targuiesti pentru a obtine un produs oarecare si sa te distrezi cu muzica, cu umor, cu voie buna-, dupa cum a precizat Lia Cosma, director pe Programe culturale si marketing in cadrul muzeului.
-Revenirea comunitatilor rurale inseamna un plus de vitalitate si dinamism-
Sloganul si, totodata, invitatia cu care esti intampinat de cum ai pasit in muzeu este -Haideti la targ- si, odata ce ai facut asta, esti sigur ca nu poti pleca de acolo cu buzunarele la fel de pline. De la vase de ceramica, oua incondeiate si covoare tesute manual si pana la cele mai variate soiuri de vinuri si cozonaci facuti exact dupa retetele autentice din satele romanesti, poti sa cumperi orice. Antoneta Nadu din Bechet, judetul Dolj, a venit pentru ca -vreau sa duc mai departe traditia tesutului si, mai precis, a covoarelor si carpetelor oltenesti-. Un covor oltenesc lucrat manual costa intre 300.000 si 13 milioane de lei, in functie de dimensiune si de complexitatea modelelor din el. De la ea am aflat ca astfel de lucruri nu sunt deloc demodate si ca sunt inca la mare cautare si nu doar de catre straini, ci si de romani, care fie le cumpara pentru a le trimite rudelor plecate in strainatate, fie pentru ca vor sa aiba in casa o incapere amenajata in stil traditional.
La fel de cautate sunt si opincile. O pereche de astfel de incaltari facuta din piele de vitel costa 350.000 lei. Luiza Matache, una dintre vizitatoarele care nu le-a putut rezista, ne-a marturisit: -De mult timp imi doresc sa cumpar o pereche de opinci, ca mi se par haioase-, iar pentru ca visul i-a fost indeplinit, a si plecat incaltata cu ele de acolo.
Muzeul satului este recomandat zilele acestea nu doar iubitorilor de port popular, care gasesc orice, de la ii, al caror pret este intre 500 de mii si 2 milioane de lei, clopuri si pana la instrumente muzicale traditionale, dar si pasionatilor de arta pentru ca din curtea muzeului vor putea achizitiona personaje sculptate in lemn, al caror pret variaza intre 3 si 4 milioane, sau altele, unicat, facute din ceramica si aduse din Brasov de catre mesterul Nicolae Diaconu Sofronesti. Potrivit directorului Lia Cosma, toate aceste lucruri au menirea de a da viata satului gandit de Dimitrie Gusti in urma cu 69 de ani, si -revenirea din cand in cand a celor care reprezinta aceste comunitati rurale inseamna un plus de vitalitate si dinamism-.
Degustari de vinuri, cozonaci veritabili si spectacole folclorice
Si pentru ca nici un targ care nu e stropit cu putin vin si nu e insotit de muzica adecvata nu isi merita numele, in aceste trei zile, pe la muzeu sunt asteptate nume de referinta din folclorul autentic si ansambluri populare. De asemenea, sub genericul -Satul intreg-, astazi se poarta un dialog cultural intre Dobrogea si Podisul Tarnavelor, vizitatorii putand sa participe la o nunta traditionala si obiceiul culesului strugurilor. Si pentru ca e targul toamnei, nu puteau lipsi vinurile caracteristice fiecarei zone. De la Vrancea, Iasi, Bucium, Pietroasa si Valea Calugareasca au sosit cei mai mari producatori de vinuri, iar cei interesati vor putea sa faca degustarea inainte de a decide ce vor cumpara. Cozonacul si placintele poale-n brau, alte alimente specifice sarbatorilor romanesti, sunt aduse din Teleorman. Mioara Stochita este prezenta la fiecare targ cu cozonacii traditionali, facuti dupa o reteta speciala, al carei secret nu este altul decat -ouale de tara, smantana, caci ce e natural intotdeauna e si gustos-. O astfel de delicatesa costa 50.000 si nici nu se compara cu produsele similare existente pe piata.
Toate aceste lucruri, prezentate de mesterii veniti din cele mai indepartate judete ale tarii, reprezinta un corolar de port, de mestesug si de arta, care releva in acelasi timp diversitatea in unitate a artei populare romanesti.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
