Alegerile prezidențiale de ieri din Rusia nu aveau cum să ofere vreo mare surpriză. Chiar dacă la închiderea ediției nu aveam rezultatele oficiale, se știa deja că Dmitri Medvedev, succesorul desemnat al actualului președinte Vladimir Putin, a câștigat alegerile încă din primul tur. Susținut de popularitatea lui Putin, de monopolul de stat asupra mass-media, de performanțele economice ale administrației din care a făcut parte, de controlul cvasi-total asupra puterii la toate nivelurile, dar și beneficiind de eliminarea oricărui adversar efectiv amenințător, Medvedev nu are cum să piardă alegerile. Aceste alegeri încheie cele două mandate prezidențiale ale lui Vladimir Putin, două mandate în cursul cărora Rusia nu numai că a beneficiat de o creștere economică foarte consistentă și de o funcționalitate a statului care a cam lipsit în anii '90, în ciuda abuzurilor interne la adresa democrației și a drepturilor omului, dar s-a și reafirmat ca mare putere pe scena internațională, de multe ori prin mijloace agresive. Putin l-a desemnat personal pe Medvedev, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi, drept favorit al său pentru alegerile prezidențiale și el a anunțat deja că va prelua postul de prim-ministru dacă Medvedev va fi ales. Cei mai mulți analiști consideră că astfel va păstra adevărata putere și că el va fi adevăratul număr unu în stat. Fie că va fi așa, fie că nu, există totuși o certitudine, aceea că politica Rusiei va urma, în mare, aceeași linie ca și în ultimii opt ani, adică va căuta să se dezvolte economic cât mai mult și va urma o politică externă relativ agresivă și critică, mai ales față de Occident.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
