O treime din imobilele degradate din Cluj-Napoca sunt monumente istorice, cu o vechime de sute de ani. Actualii proprietarii motiveaza lipsa banilor pentru fatadele care stau sa cada, iar arhitectii spun ca municipalitatea nu face nimic pentru reabilitarea fondului imobiliar.
La randul ei, primaria spune ca a inceput un proiect de refacere a fatadei care se deruleaza insa foarte greu.
Circa 100 de cladiri degradate
In urma cu aproximativ un an, Primaria Cluj-Napoca a dat publicitatii un studiu din care reiesea ca 116 imobile din centru sunt degradate. Fie ca era vorba de tencuiala cazuta, fie de ornamentele rupte, fatada degradata sau fisuri, majoritatea cladirilor se afla in aceeasi stare ca si acum un an. Mai mult, o treime din ele sunt monumente istorice care ar necesita o atentie speciala din partea autoritatilor, potrivit lui Vasile Mitrea, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, filiala Transilvania. -Piata Unirii este de importanta nationala si este cartea de vizita a Clujului. Totusi nu exista un studiu pentru aceasta zona!-, explica revoltat Mitrea, care sustine ca pavajul din Piata Unirii -trebuia facut cu cap-.
Modelul Bucurestiului, de urmat
Drept solutie pentru problemele de patrimoniu ale Clujului, Vasile Mitrea propune modelul Bucurestiului, si anume intocmirea de studii pentru zonele protejate.
-La Bucuresti, aria proteja este de doua ori mai mare decat cea a Clujului si in ultima perioada, in ultimii 15 ani, s-au construit 10 cladiri. In Cluj s-au construit mult mai multe si presiunea este mai mare in acest sens-, avertizeaza arhitectul clujean asupra unui alt aspect care trebuie avut in vedere. -Avem numai pretentii, dar nu facem nimic-, acuza Vasile Mitrea autoritatile locale, care pretind ca administreaza -inima Transilvaniei-.
Statul le-a ignorat si proprietarii fac la fel
Potrivit viceprimarului Boros Janos, pe vremea cand apartamentele din Centru apartineau statului, acesta a ignorat complet obligativitatea de a avea grija de fatade. Dupa 1996, chiriasii si-au cumparat apartamentele si invoca lipsa banilor pentru fatadizari, majoritatea fiind pensionari.
-In aprilie, Consiliu local a aprobat o hotarare in care se prevedea o lista a strazilor din zona protejata. Cladirile de pe aceste strazi vor fi refatadizate din banii primariei, pe care ii vom recupera in 10 ani de la proprietarii persoane fizice si in cinci de la persoanele juridice-, a precizat Boros. Cei mai harnici proprietari, la capitolul fasadizari, sunt cultele, in special catolicii si ortodocsii.
Fatadizarile decurg greu
In Cluj-Napoca s-au inaugurat deja trei fatade, situate pe partea numerelor cu sot de pe strada Napoca, investitia ridicandu-se la circa 180 milioane de lei vechi, insa tencuiala cedeaza deja la baza. Pentru celelalte doua obiective prioritare nu s-au gasit doritori, pana de curand.
-Am organizat sase licitatii pana acum pentru Piata Unirii si strada Napoca, numerele fara sot, insa nu a venit nimeni. Recent am gasit o firma din Miercurea Ciuc care va lucra fara schele si a fost de acord sa faca opt fatade pe care speram sa le termine anul acesta-, a mai spus Boros. Viceprimarul spera ca Piata Unirii si strada Napoca sa aiba o alta -fata- pana la finele anului viitor.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
