Președintele Băsescu va pleca în Turcia pentru semnarea parteneriatului strategic

Interviu cu ambasadorul Ömür ?ê?£ölendil

Dinamica relațiilor dintre România și Turcia la Marea Neagră este una în continuă ascensiune atât în plan economic dar și politico-militar. Tocmai din acest motiv am dorit să aflăm cât mai multe detalii despre această problematică chiar de la ambasadorul Turciei la București, Excelența Sa, Ömür ?ê?£ölendil. Acesta ne-a dezvăluit că, până la finele acestui an, președintele Traian Băsescu va efectua o vizită în Turcia iar cele două diplomații lucrează la textul viitorul parteneriat strategic între cele două țări. De asemenea, oficialul turc ne-a vorbit despre securitate energetică la Marea Neagră și despre viitorul proiectului Nabucco. Nu în ultimul rând, împreună cu ambasadorul turc Ömür ?ê?£ölendil au discutat despre modalitățile prin care poate fi mărit volumul schimburilor comerciale între cele două state, Turcia fiind al cincilea partener economic al România. Volumul schimburilor comerciale se ridică în prezent la 6,5 miliarde de dolari iar potențialul depășește 10 miliarde. Vă prezentăm în rândurile de mai jos interviul integral cu ambasadorul turc la București, E.S. Ömür ?ê?£ölendil:

Excelență, cum caracterizați dvs. sprijinul diplomatic și politic pe care România, ca stat membru UE, îl acordă Turciei în procesul de integrare în UE?

Relațiile Turciei cu Uniunea Europeană sunt vechi de 60 de ani. Deci, este vorba de acordul de la Ankara din 1963, care a deschis pentru prima dată porțile Turciei către Uniunea Europeană în calitate de asociat. Pe atunci nu se vorbea de Uniunea Europeană, ci de Comunitatea Statelor Europene. Din punctul nostru de vedere, în momentul de față, Turcia a îndeplinit criteriile necesare pentru a adera la UE. În ultima vreme am început chiar și negocierile referitoare la aderarea Turciei cu drepturi depline la UE. Țara noastră a îndeplinit formele necesare atât din punct de vedere politic, cât și din punct de vedere economic, cultural sau social. În momentul de față, în Turcia se lucrează la o nouă constituție. O constituție nouă care să dezvolte și mai mult drepturile și libertățile cetățenilor. Dar, din păcate, în momentul în care Turcia se pregătește pentru o nouă deschidere atunci și terorismul se modifică. Noi considerăm că acesta nu este ceva întâmplător. Cu toate acestea, relațiile dintre Turcia și România sunt perfecte. România și-a manifestat prietenia sinceră față de Turcia și în cadrul acestui proces de aderare al Turciei la UE unde se bucură de sprijinul României. Noi întotdeauna am apreciat și ne-am manifestat recunoștința față de această atitudine sinceră și prietenească a României. Sigur că aderarea la UE reprezintă obiectivul de bază al Turciei. Ankara are nevoie de UE, dar în egală măsură și Bruxelles-ul are nevoie de Turcia. În momentul de față, din punct de vedere al dezvoltării economice, Turcia se situează pe locul 16 în plan mondial și pe locul 6 în Europa. Pentru că Turcia este o adevărată cetate care nu s-a zguduit în acest context al crizei economice mondiale. Suntem de părere că  intrarea în UE a Turciei va fi și în favoarea prietenilor noștri occidentali.

Care care este rolul minorităților turcă și tătară din România în relațiile bilaterale și dacă considerați că drepturile lor sunt respectate în România?

Statul român pot să vă spun că manifestă un respect deosebit față de aceste minorități. Toleranța pe care o manifestă România față de minoritatea turcă și minoritate tătară din țara dumneavoastră este aparte. Sprijinul pe care statul îl acordă și posibilitățile pe care le asigură acestor minorități sunt într-adevăr exemplare. Noi, astăzi, când vorbim de minorități, vorbim despre „modelul dobrogean”. ?ê?£i suntem foarte bucuroși de acest lucru. De fapt minoritatea turcă și tătară sunt o moștenire comună lăsată din vremuri străvechi. Sunt de fapt punți de prietenie între cele două țări și aș dori să mulțumesc încă o dată, din acest punct de vedere, statului român și conducerii României pentru această atitudine.

Totuși, în urmă cu câteva săptămâni au fost niște probleme cu moscheea Hunchiar de la Constanța. Vroiam să vă întreb cum susține Turcia demersurile Muftiatului Cultului Musulman din România pentru rezolvarea situației?

Problema este mai veche și cred că ea continuă pentru că încă nu s-a rezolvat. Această moschee este de fapt un monument istoric. Este o moștenire comună, culturală, atât pentru turci, cât și pentru români. Este o moștenire culturală care nu aparține numai minorității de acolo, o moștenire care aparține întregii Românii. Problema este că la numai 25 de centimetri depărtare față de moscheea Hunchiar s-a ridicat o construcție. În această chestiune s-au opus atât Muftiatul, cât și  locuitorii din zonă, respectiv turcii și tătarii. Din păcate, construcția a continuat. Ca urmare a procesului intentat de Muftiat, Tribunalul a hotărât astfel că această construcție nu este legală. S-a intentat un al doilea proces de către Muftiat și, făcându-se referire la prima hotărâre, se solicită în cadrul celui de-al doilea proces să fie demolată această nouă construcție. Nu vreau să vorbesc foarte mult despre acest proces deoarece este unul încă pe rol iar noi avem încredere în justiția din România. Este vorba de un loc de rugăciune și chiar dacă ar fi fost vorba despre o biserică sigur că nici acest lucru nu ne-ar fi plăcut.

Excelență, de ani de zile se poartă un joc de tatonare între București și Ankara vizavi de semnarea un parteneriat strategic. ?ê?£i domnul ministru turc de Externe, Ahmet Davuto?ä?©lu, care a vizitat recent România a adresat ministrului Baconschi o invitație pentru ca domnul președinte Băsescu să vină să semneze la Ankara acest document. Ce ne puteți spune despre concretizarea acestor intenții? Se va semna un parteneriat strategic?

Sigur că bunele intenții există de ambele părți. Se preconizează ca președintele României, domnul Traian Băsescu, să facă o vizită la sfârșitul acestui an în Turcia. ?ê?£i acest lucru vi-l spun pentru că și Ministerul român de Externe a anunțat acest lucru. Ambele părți lucrează acum pe un text. Partea turcă a transmis părții române textul înainte de vizita domnului ministru de Externe la București și așteptăm ca în aceste zile partea română să ne transmită textul ei. Nu cred că va exista o diferență de opinii. Atât partea turcă cât și cea română doresc ca acest acord să fie semnat.

Pe partea de colaborare energetică, cum colaborează România și Turcia în cadrul Nabucco sau a altor proiecte?

Turcia sprijină proiectul Nabucco și dorește ca acesta să se realizeze. Ankara este de părere că Nabucco este o alternativă a unei alte conducte care să transporte gaze naturale. Cu cât vom avea mai multe surse de energie, cu cât vom avea mai multe modalități de transport energetic, cu atât ne va fi bine tuturor. ?ê?£tiu că România sprijină proiectul Nabucco. În luna iunie, la Kayseri în Turcia, opt miniștri, printre care și ministrul român al Economiei, domnul Ion Ariton, s-au întâlnit pentru a semna acest acord de sprijin al proiectului. Deci ceea ce urmează vor fi acțiuni cu caracter tehnic  pentru că există un consorțiu al proiectului care va trebui să ia o decizie în ceea ce privește conducta de gaze. ?ê?£tim că există și alte propuneri pentru transportul gazelor naturale, ?ê?£tim că există și alte proiecte dar convingerea noastră este că proiectul Nabucco este cel mai cuprinzător. El va furniza energie unei mari părți e Europei. Se pare că gazul transportat prin Nabucco ar putea fi puțin mai scump dar și capacitatea proiectului este și mai mare decât în cazul celorlalte.

Dacă Turcia ar fi să aleagă între Nabucco și South Stream, ce proiect ați sprijini?

Noi sprijinim Nabucco dar nici nu închidem ușa unei alte oportunități. Aceasta nu este numai hotărârea Turciei.

Domnule Ambasador, am fi vrut să vorbim și despre volumul schimburilor comerciale dintre România și Turcia. Ce se poate face pentru sporirea lor?

Nivelul schimburilor comerciale dintre Turcia și România este satisfăcător. El se apropie de 6,5 miliarde de dolari iar obiectivul nostru este acela de 10 miliarde. Dar considerăm că nici acest lucru nu este suficient pentru că volumul schimburilor comerciale dintre două țări cum sunt Turcia și România, țări prietene, țări apropiate, poate fi mult mai mare. Practic noi avansăm pe drumul cel drept. Desigur că această criză financiară, criză mondială, ne-a influențat și pe unii și pe alții. Cu toate acestea, în ciuda crizei, volumul schimburilor comerciale între cele două țări a crescut. Acest lucru ne dă speranță. Cred că dacă se vor asigura niște facilități în domeniul vizelor pentru oamenii de afaceri turci și ei își vor aduce contribuțiile în momentul acela. Dar se lucrează, din câte știu, se lucrează și în acest sens.

Tocmai despre acest lucru vroiam să vorbim. Despre atragerea investitorilor turci în România și mă refer aici în special la cei din infrastructură, cei care construiesc autostrăzi, spitale și școli, etc.. Cum putem să-i atragem în România?

Doresc și eu ca investitorii turci să vină în România. Zilele trecute am discutat chiar cu președintele Asociației Oamenilor de Afaceri Turci din România. Cunosc antreprenori foarte mari în Turcia iar o parte dintre ei au avut afaceri în România. Ei au plecat din România tocmai influențați de această criză financiară mondială, dar plecarea lor este temporară și vor reveni. În Turcia funcționează economia de piață de foarte mult timp, statul nu intervine pentru că ei au propriile lor reguli. Sigur că noi îi stimulăm să vină și să facă investiții în România .

Cum caracterizați cooperarea militară româno-turcă la Marea Neagră sub cupola NATO?

Este o colaborare foarte bună. România a fost inclusă în acest Black Sea Harmony (operațiune navală inițiativă în 2004 de Turcia sub egida NATO -n.r.) iar în acest cadru a început schimbul bilateral de informații. S-au înființat niște centre de informare și puncte de contact. În curând aceste centre vor deveni funcționale și din punctul de vedere al României. Relațiile noastre în plan militar sunt deosebit de bune, așa cum sunt și în toate celelalte domenii de activitate. Cele două țări, Turcia și România, sunt aliate în cadrul NATO și utilizează sistemele de apărare antirachetă. Acestea sunt niște lucruri mai deosebite care nu se referă numai la Marea Neagră iar dezvoltarea colaborării noastre în zona Mării Negre ține și de aceste sisteme de apărare antirachetă care stimulează acest lucru.

În încheiere,în numele ziarului „Curentul”, am dori să ne exprimăm și noi condoleanțele pentru pierderile umane lăsate de cutremurul care a lovit recent țara dvs.

Statul român și-a exprimat de asemenea în mod oficial condoleanțele pentru pierderile umane din Turcia. România a acordat un ajutor umanitar constând în corturi pentru sinistrați, motiv pentru care dorim să ne exprimăm încă o dată mulțumirea.
   
A consemnat Mădălin Necșuțu