Statele bogate ar trebui să îi aștepte cu brațele deschise
Timpurile actuale nu sunt favorabile imigranților, scrie The Economist. Cu toate astea, rețelele de imigranți câștigă tot mai mult teren în Europa. La ora actuală, pe glob exista 215 milioane de migranți, adică 3% din populația lumii.
Un aspect important al migrației îl reprezintă banii. Migranții stabiliți în state dezvoltate nu doar că trimit bani cash către familiile din țările natale, dar și cheltuiesc mulți bani. Potrivit unui studiu realizat de Harvard Business School, furia manifestată deseori împotriva străinilor se bazează pe două noțiuni – mulți migranți solicită ajutor în țările în care se stabilesc și sunt deseori dispuși să lucreze mai mult pentru salarii mai mici, ceea ce duce la o scădere a mediei salariilor pe piețele respective.
Este greu de scontat impactul migranților asupra bunăstării unei națiuni. Cert este că deseori, cei din diaspora au tendința de a fi mai muncitori și mai inovativi, arată jurnaliștii britanici. Acest lucru stimulează productivitatea și formarea companiilor. Spre exemplu, un studiu recent realizat de Universitatea Duke arată că imigranții Americii reprezintă 0,12% din populația SUA, iar o pătrime din aceștia reprezintă ingineri și oameni de știință. Iar dacă ne referim și la piețele emergente din Vest, rezultă ca diaspora ajută țările bogate să devină din ce în ce mai eficiente din punct de vedere economic.
Așadar, statele dezvoltate au suficiente motive să beneficieze de dorința nestăvilită a migranților de a trai „într-o țară mai bună“.
Migranții români și bulgari au crescut PIB-ul UE cu 0,3%
Un raport al Comisiei Europeane (CE), publicat recent, arată că deschiderea piețelor muncii în țările membre UE pentru lucrătorii români și bulgari a avut un impact în general pozitiv asupra economiei UE, impactul asupra șomajului și salariilor în țările de destinație fiind nesemnificativ. Astfel, românii și bulgarii care au mers să muncească în alte țări UE decât cele de origine contribuie, pe termen lung, la o creștere a PIB-ului UE cu aproximativ 0,3%, dacă sunt luate în calcul toate cele 27 de țări membre, creșterea fiind de 0,4% pentru vechile țări membre UE (UE-15, înainte de extinderea din 2004 – n.r.).
Majoritatea lucrătorilor români și bulgari care au plecat să muncească în străinătate s-au îndreptat către Italia și Spania, unde, la sfârșitul anului trecut, numărul lor aproape se dublase comparativ cu 2006, ajungând la 2,9 milioane, potrivit statisticilor UE.
Mai mult, Parlamentul European (PE) a anunțat că toate statele UE trebuie să permită accesul bulgarilor și românilor pe piața forței de muncă până la sfârșitul lui 2011, înaintea termenul-limită din 2013. Rezoluția privind accesul acces nerestricționat pentru români și bulgari pe piața muncii din UE, elaborată de Traian Ungureanu (PPE, PDL) arată că, la nevoie, Comisia și-ar putea exercita dreptul de a iniția procedurile de infringement.
Sunt însă țări care ignoră atât studiile cât și apelurile Parlamentului European. Zilele trecute, Guvernul olandez a decis să prelungească restricțiile pe piața muncii pentru muncitorii români și bulgari cu încă doi ani. În prezent, 11 țări aplică măsuri tranzitorii: Austria, Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda și Spania. În aceste țări se poate munci în condiții speciale, contra unor permise de muncă acordate pe cote sau în condiții speciale.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
