Febra campaniilor menite să ne spele "păcatele" a fost declanșată când un român de etnie rromă, Nicolae Romulus Mailat, a ucis o italiancă. Astfel că autoritățile noastre s-au pus pe treabă. După ce au fost aruncați 80.000 de euro pentru a face un studiu care să arate că italienii nu-i agreează pe români, Executivul de la București a decis să investească alți 125.000 de euro în 25 de ONG-uri din peninsulă. Acestea, prin conferințe, seminarii, pliante frumos colorate și albume cu frumusețile patriei, ar fi trebuit să-i convingă pe italieni cât de nobili și muncitori sunt românii. Numai că aceleași ONG-uri au putut folosi banii respectivi pentru cumpărarea de mobilier sau echipament IT după bunul lor plac. Însă lovitura de grație pentru bugetul României a venit în luna mai, când același Guvern a decis să deruleze o campanie menită să ne reabiliteze în ochii opiniei publice internaționale. Numai pentru îmbunătățirea percepției italienilor și spaniolilor, Agenției pentru Strategii Guvernamentale (ASG) i s-a alocat un buget de aproximativ 9,5 milioane de euro pentru campania "Români în Europa". Din această sumă, Guvernul României a plătit aproape 5,4 milioane de euro pentru campania din Italia, după cum a declarat Alfred Bulai, președintele ASG.
Pentru desemnarea celor două agenții de publicitate care au fost responsabile cu promovarea României a fost folosită procedura dialogului competitiv. Dialogul competitiv este una dintre modalitățile legale prin care procedura achizițiilor publice prin licitație poate fi ocolită. Ultima ( dar nu și cea din urmă) a fost decizia de a suplimenta bugetul Ministerului Afacerilor Externe cu 1,4 milioane RON (aprox. 400 mii euro) pentru desfășurarea în Italia, în perioada septembrie-octombrie 2008, a campaniei de diplomație publică "Piazza di Romania", evenimentul având scopul de a oferi mai multă vizibilitate în rândul publicului italian întâlnirii la nivel de guverne. Campania MAE a fost aprobată de Guvern printr-un memorandum, în ședința din 24 iunie. Aceasta se va desfășura în trei orașe – Roma, Milano și Torino – și include două etape. Astfel, în luna septembrie, se vor desfășura evenimente care prezintă tradiții și muzică din România și unde publicul italian va intra în contact direct cu cultura românească. în luna octombrie se vor desfășura câteva evenimente în marja întâlnirii planificate între guvernele celor două state. Suma prevăzută în proiect include "cheltuielile cu amenajarea spațiului expozițional, achiziția și distribuirea de materiale promoționale și artizanat, organizarea și desfășurarea unor acțiuni de protocol și reprezentare, cheltuieli cu transportul și asigurarea exponatelor și instrumentelor, diurnele legale sau onorariile, cazarea și transportul personalului și a membrilor colectivelor artistice care vor participa la această manifestare, precum și închirierea, în Italia, de spații, autovehicule și echipamente necesare pentru realizarea manifestării". Și pentru că suntem în pline campanii și se apropie și alegerile parlamentare, ministrul culturii, Adrian Iorgulescu, a precizat că se vor pune bazele unui program care se va desfășura în prima parte a lunii septembrie în Italia și care are ca scop, evident, promovarea părții frumoase a României.
Am semănat vânt, culegem furtună…
Nu numai că imaginea României și atitudinea xenofobă a italienilor nu s-au schimbat și nici nu se vor schimba prea curând, ba mai mult, "atacurile" verbale ale unor oficiali ai Italiei s-au întețit. În urmă cu câteva zile, prefectul Romei, Carlo Mosca, a declarat că rromii ar trebui să lucreze în fața marilor magazine doar ca lustragii. Conform președintelui organizației "Opera Nomadi", Massimo Converso, alăturarea de cuvinte "lustragiu – rrom" amintește de uciderea din anii '40 a copiilor rromi din centrul orașului sârb Kragujevac pentru că au refuzat să lustruiască cizmele militarilor din trupele SS.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
