Primăria Suceava și Direcția pentru Cultură Suceava vor trebui să plătească 100.000 de lei daune morale pentru încălcarea drepturilor de autor după ce au aprobat distrugerea unui mozaic ce elogia industrializarea socialistă, amplasat pe o hală a fostei Întreprinderi de Utilaj și Piese de Schimb.
Decizia este definitivă și irevocabilă și a fost luată la sfârșitul anului trecut de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar primarul Sucevei, Ion Lungu, a evitat să se pronunțe asupra soluției instanței.
Lungu a declarat, miercuri, într-o conferință de presă, că se va consulta cu juriștii Primăriei să vadă dacă există căi de atac sau dacă municipalitatea se poate îndrepta împotriva proprietarilor care au preluat fosta fabrică și au demolat-o.
Mozaicul parietal „Eroismul poporului român în opera de industrializare socialistă-Laudă omului și muncii“ al artistului Traian Brădean a fost distrus în anul 2007, odată cu demolarea fabricii sucevene de către firma ce a preluat majoritatea activelor firmei în urma unei autorizații eliberate de Primăria Suceava, fără obligația din partea demolatorului de a proteja sau conserva lucrarea.
Artistul plastic Traian Brădean care a executat lucrarea a cerut, în instanță, daune morale de 108.000 de lei pentru încălcarea dreptului de autor, arătând că, potrivit legislației, opera de creație intelectuală este recunoscută și protejată prin simplul fapt al existenței ei.
El a câștigat procesul la Tribunalul Suceava care a impus Primăriei Suceava și Direcției Județene de Cultură și Conservarea Patrimoniului Național Suceava să plătească daune morale de 100.000 lei și cheltuielile de judecată, soluția fiind menținută și de Curtea de Apel Suceava.
Artistul a murit în urmă cu un an, iar moștenitorii acestuia au continuat procesul la ICCJ care, la sfârșitul anului trecut, a menținut deciziile instanțelor sucevene.
Primăria Suceava a arătat în instanță că mozaicul parietal nu a fost monument de for public și în lipsa acestei calități nu se putea bucura de protecția administrației publice locale, iar hala industrială avea un proprietar privat și că nu era în atribuțiile primăriei să conserve această lucrare, în timp ce Direcția de Cultură a susținut că nu are calitate procesuală.
Artistul plastic și Societatea de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale VISARTA au susținut încă că ansamblul monumental, care fusese destinat inițial stației de metrou Piața Unirii din București, a fost transferat la Suceava, în 1983, iar la inaugurarea oficială edilii locali și-au însușit-o ca pe o excepțională lucrare de for public deoarece era unică în țară prin valoare și întindere „ca monument de for public“.
Mozaicul demolat avea o suprafață de 456 metri pătrați, cu 6 metri înălțime și 76 de metri lungime, fiind realizat în tehnica mozaicului din cărămizi șamotate și glazurate, iar în compoziție au fost folosite chipuri de muncitori și țărani pentru a simboliza unitatea dintre clasa muncitoare și țărănime și rolul lor în edificarea noii societăți socialiste.
Activele societății Rompus SA Suceava, (fosta IUPS) au fost vândute în luna august 2005 către firma Imotur SRL Suceava cu 2,5 milioane de euro în condițiile în care debitele de atunci ale societății către bugetul de stat se ridicau la 137 de miliarde de lei vechi.
Imotur SRL Suceava a vândut în 2007 activele cumpărate către Office Development din București, iar acestea au fost demolate în vederea construirii unui cartier de locuințe, dar proiectul a fost abandonat.
Olga Dumitrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
