Decizia Curtii Constitutionale, care obliga practic mentinerea in functii a presedintilor Camerelor parlamentului, sileste puterea sa conceapa un nou plan de bataie. In timp ce liberalul Bogdan Olteanu a pus in relatie directa hotararea instantei cu -actuala conjunctura politica-, democratii s-au pus in miscare pentru a gasi un raspuns la noile probleme ridicate o data cu rezolutia Curtii.
Presedintele PD, Emil Boc, a sustinut ieri ca inlocuirea lui Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu este posibila, chiar daca magistratii Curtii au acceptat sesizarile PSD si PRM. Solutiile lui Boc sunt totusi utopice, fiind greu de crezut ca social-democratii vor cere revocarea politica sau sanctionarea disciplinara a celor doi.
Desi motivarea Curtii nu a fost data inca publicitatii, cel putin unul din magistrati s-a dezis de sentinta pronuntata. Judecatorul Gabor Kozsokar ne-a declarat ieri ca decizia sa nu a fost conjuncturala si a fost luata din convingere. -In masura in care aceleasi obiectii s-au ridicat, opinia mea este aceeasi-, a afirmat Kozsokar. Acesta s-a referit si la faptul ca in luna februarie a facut opinie separata vizavi de hotararea Curtii privind sesizarea neconstitutionalitatii articolului 5 din Regulamentul Camerei Deputatilor, depusa de presedintele acestui for, Adrian Nastase.
Opozitia a repurtat o victorie rasunatoare in batalia pe care a dus-o luni bune cu puterea pentru fotoliile de presedinti ai Camerelor parlamentului. Inregimentarea politica de care au fost acuzati unii membri ai Curtii Constitutionale poate fi una din explicatiile pentru decizia prin care magistratii au hotarat mentinerea in functii a lui Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu. Co-presedintele Aliantei D.A., Calin Popescu Tariceanu, s-a abtinut ieri de la orice comentarii privind decizia Curtii si a declarat ca asteapta motivarea rezolutiei. In schimb, pentru liberalul Bogdan Olteanu, hotararea Curtii nu a constituit o surpriza de proportii. Acesta a afirmat ca judecatorii au fost incurajati sa respinga noile regulamente si de faptul ca multi conducatori de institutii publice, in special cei ai serviciilor secrete, continua sa reprezinte fosta putere.
Pana vineri, atunci cand va fi publicata decizia in Monitorul Oficial, coalitia de guvernamant nu va lua nici o decizie. Comunicatul Curtii Constitutionale mentiona prevederile din regulamentele celor doua Camere considerate a fi in afara legii. Cel mai invocat punct ce a stat la baza deciziei este articolul 64, alin. 5 din Constitutie. -Birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere-, se arata in articolul legii fundamentale. Intr-adevar, -configuratia politica- este sintagma la care au apelat magistratii in observatiile facute pe marginea neconstitutionalitatii articolului 30 din noul regulament al Senatului, respectiv 25 din cel al Camerei Deputatilor. -Presedintii Camerei superioare si Camerei inferioare sunt desemnati din vointa corpului electoral si in baza proportiei pe care grupurile parlamentare o detin in totalul membrilor Camerei respective. Votul acordat presedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat-, se arata in comunicat. Documentul mentioneaza si situatiile in care poate surveni revocarea presedintilor: la propunerea grupului parlamentar din care provine sau ca sanctiune pentru savarsirea unor fapte care atrag raspunderea juridica.
Precedent
La redactarea modificarilor aduse regulamentelor celor doua Camere, puterea pare sa fi uitat ca judecatorii Curtii Constitutionale s-au mai pronuntat o data pe marginea dispozitiilor articolului 25 din Regulamentul Camerei Deputatilor. Pe 12 ianuarie, presedintele acestui for, Adrian Nastase, a solicitat magistratilor sa emita o hotarare asupra constitutionalitatii prevederilor articolului mentionat. La dosarul cauzei au fost depuse, pe 27 ianuarie 2005, prin avocatul Antonie Iorgovan, si concluziile scrise formulate de presedintele Camerei Deputatilor, in completarea sesizarii de neconstitutionalitate. In acest sens, este din nou invocata incalcarea articolului 64 din Constitutie. -Art. 25 din Regulamentul Camerei Deputatilor, contrar principiilor si prevederilor constitutionale, consacra masura revocarii membrilor Camerelor ca o solutie uzuala, supusa jocului politic. Or, revocarea, ca act juridic, nu poate fi intemeiata pe considerente pur subiective, care au la baza comportamentul exclusiv al unei vointe politice-, se arata in completarea depusa de Nastase. La 1 februarie, Curtea a constatat ca dispozitiile art. 25 din Regulamentul Camerei Deputatilor sunt neconstitutionale, deoarece prevad ca propunerea de revocare a presedintelui Camerei Deputatilor si a celorlalti membri ai Biroului Permanent poate fi facuta si de alte grupuri parlamentare decat cel sau cele care i-au propus pentru a fi alesi.
Pareri impartite
Doi judecatorii ai Curtii, Gabor Kozsokar si Constantin Doldur, au facut opinie separata la acea data. In motivatia lor, magistratii considera ca textul art. 25 din Regulamentul Camerei Deputatilor nu infrange dispozitiile art. 64 din Constitutie. -Art. 64 consacra principiul autonomiei regulamentare a fiecarei Camere a parlamentului. Astfel, orice reglementare privind organizarea si functionarea Camerelor, care nu este prevazuta in Constitutie, poate si trebuie stabilita prin regulamentul propriu fiecarei Camere. (…) Desigur, poate ar fi fost necesar ca motivele de revocare sa fie prevazute de Regulamentul Camerei Deputatilor, dar lipsa acestora nu poate duce la concluzia ca textul criticat este neconstitutional-, se arata in motivatia depusa de cei doi magistrati.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
