În timp ce Kremlinul își prezintă linia politică agresivă,

UE nu vrea sancționarea Rusiei, ci îngrădirea ei

Consiliul European, convocat de urgență de președinția franceză pentru ziua de ieri, pentru a trata subiectul referitor la acțiunile Rusiei în Georgia, pare să-și fi trasat liniile de acțiune încă dinainte de reuniunea oficială, dacă e să ne luăm după declarațiile liderilor care vor participa la el. Astfel, dacă sunt și unele state ale UE care doresc impunerea de sancțiuni Rusiei, unele din cele mai importante state, precum Germania, Italia și Franța, se pare că nu doresc asta, deoarece le-ar ruina relațiile economice cu statul rus. În schimb, e posibil să existe un consens în a "limita" din punct de vedere politic Rusia, în principal prin activarea "Parteneriatului Estic", adică o formă specială a politicii de vecinătate a UE, care să includă statele ex-sovietice din Europa pe care Rusia le consideră ca făcând parte din sfera sa naturală de influență: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Astfel, Rusia ar pierde din influență, statele respective se vor democratiza și se vor dezvolta având perspectiva aderării la UE. Pe de altă parte, nici puterea de la Kremlin nu s-ar simți atât de amenințată cum ar fi în cazul în care acestea ar adera la NATO, care e o alianță politico-militară. În plus, UE ar putea suspenda mai multe acorduri și parteneriate cu Rusia, tocmai pentru a arăta că nu stă cu mâinile în sân la provocările Rusiei și-i poate da mici "palme diplomatice" acesteia, fără să meargă până la o umilire ce ar fi neproductivă. De partea cealaltă, președintele rus Dmitri Medvedev a anunțat cele cinci principii ale noii orientări externe a Rusiei. Acestea conțin atât principii rezonabile, cum ar fi respectarea dreptului internațional și cooperare cu SUA și Europa, cât și principii controversate, care duc cu gândul la un imperialism rusesc renăscut. Prima dintre ele este afirmarea principiului conform căruia Rusia va interveni pentru cetățenii ruși aflați în străinătate, cu alte cuvinte că ar putea să treacă peste respectarea suveranității altor state, cum a făcut-o și în cazul Georgiei. Cel de-al doilea e unul cunoscut de multă vreme, dar care acum e afirmat deschis – existența unor sfere de influență pe care Rusia consideră că e firesc să le aibă. În tot acest timp, câteva sute de mii de oameni manifestau împotriva Rusiei, contestând recunoașterea de către aceasta a independenței regiunilor georgiene Abhazia și Osetia de Sud, agresiunea rusă și menținerea de trupe rusești în Georgia. De asemenea, 200 de georgieni au ținut un protest în "capitala" Uniunii Europene, Bruxelles.