Legile reformei administratiei publice locale, facute dupa ureche

Modificarea pachetului de legi ale reformei administratiei publice locale, asumate politic de partidele din arcul guvernamental, nu a fost facuta dupa o strategie coerenta, ci poarta amprenta unor compromisuri politice. Institutul pentru Politici Publice a pus ieri un diagnostic al actelor legislative propuse de executiv spre amendare. -Nu este vorba de nici o reforma, ci doar de unele corecturi punctuale, care nu merita numele de reforma-, a declarat ieri conferentiarul universitar Corneliu Liviu Popescu.

Transformarea prefectilor in inalti functionari publici fara apartenenta politica, de la 1 ianuarie 2006, fusese o prevedere adoptata o data cu modificarile aduse Statutului functionarilor publici. Nici pana la aceasta ora nu au fost elaborate si adoptate normele metodologice de organizare a unui concurs pentru functia prefectorala. Practic, actualii prefecti vor sustine un simplu examen de atestare pe post, devenind astfel niste functionari publici pe viata. Pentru a nu bloca accesul altor persoane la acest post, IPP solicita precizarea modului prin care prefectul va fi numit in functie, cu respectarea Statutului de functionar public. Prevederile proiectului de lege stipuleaza si dublarea numarului de subprefecti, prin desfiintarea functiei de secretar general al prefecturii. Acesta va ocupa in mod automat una din cele doua posturi de subprefect, prin examen de atestare pe post.

Masura numirii si eliberarii presedintilor de consilii judetene prin votul majoritatilor consilierilor a fost discutata doar in contextul diferentei dintre culoarea politica din Consiliul judetean si cea a presedintelui. De aceea, este necesara o lamurire a rolului presedintelui in Consiliul judetean si a puterilor sale deliberative si executive.

Atributiile primarului

IPP recomanda ca sedintele Consiliului local sa nu mai fie conduse de primar, ci de un lider al majoritatii. Astfel, se va realiza o separare clara intre deliberativ si executiv in Consiliul local. De asemenea, sa fie instituit dreptul primarului de a cere reexaminarea acelor hotarari de consiliu pe care le considera ilegale si sanctionarea cu amenda a autoritatilor locale care nu respecta deciziile Consiliului local. IPP considera nejustificata masura prin care primarii vor avea dreptul sa-si angajeze -pe incredere- trei consilieri personali. La un calcul simplu, aceasta prevedere nu face altceva decat sa aglomereze schema de personal, prin cresterea cu 5% a angajatilor. Totodata, validarea consilierilor locali de instante trebuie facuta numai dupa depunerea rapoartelor financiare din campanie. In Legea administratiei este introdusa o importanta sursa de venit pentru autoritatile locale – Fondul National de Dezvoltare Comunitara. Faptul ca nici pana la aceasta ora nu sunt cunoscute criteriile pe baza carora se vor acorda fondurile poate duce la o manipulare a acestora.

Manageri in locul directorilor de servicii deconcentrate

Transformarea directorilor serviciilor publice deconcentrate in manageri pe baza de contract a fost motivata de liderii coalitiei prin implicarea acestora in campania electorala din 2004. IPP reclama faptul ca nu exista nici o documentare solida prin care se vor realiza contractele de management. In plus, aceasta solutie nu incurajeaza folosirea sanctiunilor legale, prin aducerea de probe care sa dovedeasca implicarea in campania electorala.

De asemenea, IPP solicita solutionarea situatiilor de incalcare a prevederilor aplicabile functionarilor publici. Un exemplu notoriu este cel al secretarului general al guvernului, care este teoretic inalt functionar public. Acest post a fost transformat nejustificat intr-unul de demnitar, prin schimbarea denumirii in ministru delegat pentru coordonarea activitatilor Secretariatului General al Guvernului.