Relatia Consiliul Concurentei – Autoritatea de reglementare sectoriala

Instaurarea concurentei in sectoarele dominate de intreprinderi integrate vertical si aflate sub controlul statului sau in sectoarele puternic reglementate si protejarea consumatorilor impotriva unor preturi/tarife abuzive constituie o sarcina dificila care necesita competente specifice. In acest context, prezinta o importanta deosebita delimitarea competentelor intre autoritatile de reglementare sectoriala si autoritatea de concurenta, pe de o parte, si instituirea unor mecanisme de cooperare intre cele doua categorii de autoritati, pe de alta parte. La momentul actual, cele mai importante sectoare reglementate din Romania sunt: comunicatiile, asigurarile, sectorul financiar-bancar, transportul, audiovizualul, gospodarirea comunala si cel energetic. Pe langa aceste sectoare reglementate, exista, de asemenea, si alte cateva piete reglementate precum piata jocurilor de noroc, piata serviciilor de comisionare vamala etc.

Autoritatea de concurenta si autoritatile de reglementare au aceleasi preocupari vizand eficienta economica si are ca preocupare principala mentinerea concurentei pe piata, ca mecansim de reglare si de alocare eficienta a resurselor. Pe de alta parte, autoritatile de reglementare sunt imputernicite cu un set mult mai larg de tipuri de preocupari care vizeaza problemele de distributie sau au scopul de a corecta variate disfunctionalitati ale pietei. In ceea ce priveste diviziunea competentelor, trebuie subliniat ca autoritatea de concurenta pune in aplicare legea concurentei in toate sectoarele economice, in timp ce autoritatile de reglementare sunt insarcinate, in principal, cu punerea in aplicare a reglementarilor economice si tehnice specifice domeniului reglementat. Consiliul Concurentei este abilitat sa deschida investigatii si sa se pronunte in cazul practicilor anticoncurentiale si al concentrarilor economice in toate sectoarele, inclusiv in sectoarele care au propria reglementare economica. Relatiile dintre autoritatea de concurenta si autoritatile de reglementare pe pietele in care actioneaza atat legea concurentei, cat si reglementarile specifice domeniului sunt definite de diferentele dintre tipurile de comportament care fac subiectul reglementarilor in domeniul concurentei si gama larga de activitati si obiective stabilite care sunt subiectul jurisdictiei autoritatii de reglementare dintr-un domeniu specific reglementat.

De exemplu, autoritatile de reglementare nu au puterea de a conduce o ancheta in domeniul fixarii preturilor sau impartirii pietelor – un asemenea comportament anticoncurential va fi tratat in mod exclusiv doar de autoritatea de concurenta. In acelasi timp, autoritatea de concurenta nu este in masura sa acorde licente participantilor de pe o piata, sa stabileasca preturile practicate sau sa garanteze serviciul universal, toate aceste lucruri vor fi tratate in mod exclusiv de catre autoritatea de reglementare specifica acelui sector. Diferentele dintre autoritatea de concurenta si autoritatile de reglementare pot fi sintetizate astfel: pe de o parte, Consiliul acopera practic intreaga economie nationala, cu scopul general de a proteja consumatorul, interventia sa fiind focalizata mai mult pe mentinerea concurentei ca proces, decat pe supravegherea individuala a competitorilor, in timp ce autoritatile de reglementare acopera, fiecare in parte, unul sau cateva sectoare economice pe care guvernul le considera ca fiind de interes public. Chiar daca nu incearca in mod direct sa suprime concurenta, autoritatile de reglementare actioneaza uneori ca un substitut al fortelor de piata in masura in care ele se implica in fixarea tarifelor si angajamentelor conexe referitoare la oferta si calitatea serviciilor.