Cu ochii pe STS, Guvernul aruncă vina pentru drama din Apuseni asupra victimelor

Tragicul accident aeronautic din Apuseni se preschimbă, de la o zi la alta, într-un oribil joc politic de pe urma căruia bravii noștri guvernanți, mai cinici decât niște ciocli de mahala, se căznesc să obțină maximum de profit cu minimum de efort. În primele zile, pe când erau supuse unei imense presiuni mediatice, agravate de șocul emoțional provocat de condițiile în care au murit cele două victime, autoritățile și-au „pasat” responsabilitatea, de la una la alta, de la Interne la Armată, și de la Transporturi unde s-a arătat cu degetul către ROMATSA, către SMURD, inclusiv către Raed Arafat, și tot așa, într-o horă dementă, în care nimeni nu s-a arătat dispus să-și asume, cu adevărat vreo răspundere. Chiar în seara accidentului și cu toate că era clar că habar nu avea despre ce este vorba, Premierul Ponta a anunțat o țară întreagă că situația este sub control și că „Doamne ajută”, totul o să fie bine. Apoi, în zilele care au urmat, a început vânătoarea de „țapi ispășitori”. Iar o declarație nefericită a lui  Radu Stroe, abulicul Ministru de Interne a adus și prima „decapitare”: el însuși. Apoi, în bunul obicei românesc, s-a înființat o comisie care, pusă în subordinea vicepremierului Gabriel Oprea a întocmit, în doi timpi și trei mișcări, un Raport privitor la accidentul din Apuseni. Un document relativ dezlânat care a fost oferit opiniei publice dar și Premierului. Acolo, în capitolul  intitulat „Procedura operațională standard” este descris  modul de operare în cazul unor accidente de aviație.
Conform celor menționate în „Raportul” lui Gabriel Oprea, „În situația de fapt dată, procedura stabilită de Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de producerea unui accident de aviație civilă, aprobată prin HG 741/2008, era următoarea: Alarmarea în cazul situațiilor de urgență generate de producerea unui accident de aviație civilă se poate face de către următoarele unități de alarmare (art.12 din Regulament): ROMATSA, care asigură în mod continuu serviciul de alarmare în FIR (regiunea de informare a zborului) – București. ROMATSA este desemnată și înregistrată la OACI (organizația de aviație civilă internațională) ca punct de contact pentru căutare și salvare COSPAS/SARSAT; STS, prin Sistemul național pentru apeluri de urgență – 112.
În acest sens, ROMATSA asigură supravegherea continuă a transmisiilor radio recepționate de la aeronavele în pericol și, totodată, recepționarea semnalelor emise de echipamentele de locație pentru situații de urgență (ELT) pe frecvențele 121,5 MHz și 406 MHz. Orice mesaj recepționat pe aceste canale de la aeronave aflate în pericol în FIR – București va fi transmis cu operativitate Centrului de coordonare – ROMATSA (art.13). Toate unitățile de alarmare menționate au obligația ca în momentul în care constată sau primesc informații referitoare la producerea unui accident de aviație civilă sau când există suspiciunea producerii unui asemenea accident să informeze, conform procedurii aplicabile, în mod operativ, Centrul de coordonare – ROMATSA (art.14). În baza alarmei primite de la unitățile de alarmare, Centrul de coordonare – ROMATSA determină zona de căutare a aeronavei dispărute și declanșează operațiunile de căutare prin unitățile operative de căutare, unități operative ale Ministerului Afacerilor Interne și unități operative ale Ministerului Apărării, în a căror zonă de responsabilitate se presupune că ar fi avut loc accidentul. Pe toată perioada acțiunii de căutare, unitățile operative de căutare sunt sprijinite de către unitățile de trafic ale ROMATSA, prin transmiterea de informații actualizate privind definirea mai precisă a zonei de căutare. Unitățile operative de căutare și unitățile de trafic ale ROMATSA vor informa în permanență Centrul de coordonare – ROMATSA, cu privire la derularea operațiunilor de căutare. După identificarea locului producerii accidentului de aviație, Centrul de coordonare – ROMATSA va informa în mod operativ comitetul județean pentru situații de urgență sau, după caz, Comitetul municipiului București pentru situații de urgență, precum și inspectoratul județean pentru situații de urgență din județul pe raza căruia s-a produs accidentul (art.17 alin.1).” Am insistat, mai mult asupra acestor aspecte care țin de  procedurile și rutinele regulamentare ce trebuiesc aplicate în asemenea cazuri pentru a observa două aspecte. Primul ar fi faptul că, în conformitate cu propriile reguli de funcționare, ROMATSA ar fi trebuit să aibă un rol deosebit de important în identificarea cât mai precisă a locului în care s-a produs accidentul, așadar și a perimetrului în care s-ar fi putut afla epava avionului împreună cu supraviețuitorii. Cel de al doilea aspect, este că, în acest acest raport, Serviciul de Telecomunicații  Speciale (STS) este menționat doar în trecere și doar în ceea ce privește Sistemul național pentru apeluri de urgență, așadar Serviciul 112. Ei bine, în mod cu totul neașteptat, și aproape fără nici o legătură cu realitatea, Premierul Ponta a început să arate cu degetul, acuzator, exact către STS. Inițial el a încercat să obțină, prin intermediul CSAȚ-ului pe care s-a dat peste cap ca să reușească să-l adune la un loc, destituirea lui Marcel Opriș, directorului STS.

Miza pe STS

Ulterior, a devenit din ce în ce mai clar că, de fapt, Premierul Ponta nu și-a dorit, neapărat, „decapitarea” lui Opriș ci „castrarea” întregului STS, pe care și-l dorește adus în subordinea Ministerului de Interne. Așadar, după ce a pus mâna pe DGIPI, celebrul „doi și un sfert”- serviciul secret din cadrul MAI, Premierul încearcă, din răsputeri să-și „arondeze” și STS-ul, inclus și acesta  în categoria serviciilor secrete. Iar asta o vrea în situația în care tot el nu pierde absolut nici o ocazie de a se văicări în legătură cu „Securitatea lui Băsescu”, pe care pare a-și dori-o înlocuită de o mult visată „securitate Pontistă”. Astfel se face că, după eșecul pe care l-a înregistrat în cursul ședinței CSAȚ, Victor Ponta a anunțat, duminică seara, că USL va iniția, chiar luni, un proiect legislativ de urgență prin care să se treacă Serviciul de Telecomunicații Speciale din subordinea Consiliului Suprem de Apărare a Țării în subordinea Ministerului de Interne. De fapt, el își dorește această subordonare pentru că, la fel ca foarte mulți alți politicieni, și el este convins că prin subordonarea acestui serviciu secret ar obține și controlul asupra procesului electoral, respectiv transmiterea datelor din secțiile de votare. Așadar, la fel ca și Stalin, și Victor Ponta este convins că, la alegeri, „nu contează cine votează, ci acela care numără voturile”. La fel ca în multe alte ocazii, prin această încercare de a-și subordona un serviciu deosebit de important, Premierul Ponta ne demonstrează, din ce în ce mai clar că, de dragul intereselor politice ale camarilei sale, îl doare exact în cot de siguranța națională. ?ê?£i cum ordinele se execută nu se discută, luni a apărut deja proiectul de lege , în care STS trece în subordinea premierului, care numește direct un secretar de stat în fruntea acestui serviciu. Iar pentru a căpăta o brumă de popularitate, Ponta a anunțat că în baza noului proiect de lege șeful STS va fi chiar omnipotentul Raed  Arafat.

Mortul este de vină

Iar pentru ca situația să fie cu adevărat penibilă, ROMATSA a întocmit un Raport, obținut în exclusivitate de Digi 24, un alt raport care, în clasicul stil românesc, vrea să demonstreze că, de fapt, și în acest accident, tot victimele sunt de vină. Concret, ROMATSA, care conform legislației în vigoare, este instituția responsabilă cu depistarea aeronavelor căzute, anunță că operațiunea de găsire a epavei și a supraviețuitorilor a fost îngreunată de apelurile efectuate de supraviețuitori la rude și la 112. ?ê?£i că, „răniții au creat confuzie și au îngreunat operațiunea de salvare”. Care operațiuni? Cele pe care nu s-a deranjat să le declanșeze! Conform acestui raport pe care autoritățile nu l-au prezentat, încă, oficial, prin apelurile efectuate la rude și cunoscuți, care, la rândul lor, au alertat diverse instituții și persoane fără atribuții în găsirea aeronavelor căzute, s-a creat confuzie în prima jumătate de oră după căderea avionului. Mai mult, existând un apel la 112, obligativitatea găsirii supraviețuitorilor ar fi trecut în obligativitatea acestui serviciu. În plus, Raportul ROMATSA mai menționează și că la „faza de incertitudine”, concretizată prin faptul că „cel mai devreme moment când se constată că fie nu s-a mai primit nici un mesaj de la aeronavă timp de 30 de minute după momentul la care ar fi trebuit să se primească un mesaj, fie că au trecut 30 de minute de la momentul la care s-a încercat fără succes pentru prima dată să se stabilească o comunicație cu o asemenea aeronavă”. În plus „Modalitatea de alertare a acestui accident de aviație a avut particularitatea constând în faptul că, imediat după producerea accidentului, supraviețuitorii au sunat diverse persoane private care, la rândul lor au apelat organizații fără atribuțiuni pe linia căutării și salvării, ceea ce a creat confuzii în prima jumătate de oră de la accident.” Bine, așa o fi! Dar asta ar fi valabil doar pentru prima jumătate de oră de la prăbușirea avionului. Dar în restul de timp până la cele aproape șapte ore cât au trecut până la salvarea supraviețuitorilor ce „caprele mamelor voastre” ați păzit? În plus, ROMATSA se mai laudă că operațiunea de salvare a durat mai mult din cauza condițiilor meteo, dar sub media înregistrată în astfel de operațiuni”. Pe dracu! ?ê?£i în cazul operațiunilor de salvare a supraviețuitorilor unui alt accident căruia i-a căzut victimă un aparat de zbor al SMURD, tot circa șapte ore au durat. Iar acela a fost cândva, prin anul 2006. Atunci cum să nu ne amintim, cu obidă că, în urmă cu aproape un secol, cele câteva sute de supraviețuitori de pe Titanic, au fost salvați, în mijlocul oceanului Atlantic, după doar patru ore.

Vasile Surcel