?ê?£eful Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), Petre Tobă, a anunțat, marți, că la nivelul IGPR a fost înființată o structură nouă – serviciul de analiză comportamentală, care se va ocupa de realizarea profilelor comportamentale ale infractorilor periculoși.
Tobă a explicat că este vorba despre un serviciu care, momentan, este în proces de selecție a angajaților, aceștia fiind psihologi, sociologi și polițiști de judiciar.
"Serviciul de analiză comportamentală este cunoscut ca și acel profiling, care analizează comportamentele infracționale și care va ajuta în special Direcția de investigații criminale", a mai spus șeful IGPR.
Petre Tobă a precizat că noua structură va funcționa doar la nivelul central al Poliției Române și va avea ca subiecți doar infractorii care comit fapte cu violență, considerați deosebit de periculoși.
Potrivit șefului IGPR, realizarea profilelor psihologice ale infractorilor va ajuta Poliția la viitoare anchete, în care, în funcție de modul de operare, va putea fi stabilit un suspect aflat în baza de date a acestui serviciu.
"Intenționăm să avem o colaborare și cu FBI, care are mare experiență în cazul unor astfel de structuri", a adăugat Petre Tobă.
Brățările electronice nu sunt o măsură obligatorie
Brățările electronice pentru cei arestați la domiciliu nu reprezintă o măsură obligatorie, persoanele aflate în prezent în această situație fiind verificate periodic de polițiști, pentru a se vedea dacă respectă obligațiile impuse în instanță, a declarat, marți, șeful Poliției Române, Petre Tobă.
?ê?£eful Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) a explicat, la prezentarea bilanțului instituției pe 2013, că prevederea legată de brățările electronice era cuprinsă în Codul penal încă din 2006, însă nu a fost niciodată dispusă de instanță, pentru că nu există un cadru legal care să reglementeze modul de folosire și condițiile de utilizare a acestora.
În același context, Tobă a precizat că la nivelul Uniunii Europene "s-a constatat o practică neunitară în ce privește folosirea brățărilor electronice, și anume în 16 state se folosesc, iar în 11 nu, pentru că în cinci dintre ele nu este precizat în legislație, iar în șase state este în lege, însă, în urma derulării unor proiecte pilot, s-a constatat că efortul bugetar este prea ridicat".
?ê?£eful IGPR a mai spus că într-un stat UE (Italia – n.r.), în perioada 2003-2010, s-au cheltuit 80 de milioane de euro pentru brățările electronice, în condițiile în care au fost monitorizate doar 14 persoane.
"În prezent, facem o analiză comună cu Administrația Națională a Penitenciarelor, suntem deschiși și cred că, până la urmă, o să putem beneficia de acest sistem", a adăugat Petre Tobă.
Tot el a menționat că în prezent, la nivelul Uniunii Europene, se analizează emiterea unei directive care să reglementeze un mod unitar de folosire a brățărilor electronice. Până atunci, a explicat Tobă, paza persoanelor arestate la domiciliu va fi făcută de polițiști, care vor verifica periodic dacă arestații la domiciliu respectă restricțiile impuse de instanță, în condițiile în care acest lucru este "o obligație a inculpatului, pe care acesta nu trebuie să o încalce".
Mihaela Dobrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
