Persoanele cu dizabilități puse să aștepte încă șase ani pentru a putea călători cu transportul în comun

Accesibilizarea clădirilor și a transportului în comun, prevăzută încă din 2004 în Legea 448 privind protecția persoanelor cu handicap, rămâne o problemă nerezolvată, fiind încă obiectiv în proiectul de Strategie națională privind incluziunea acestor persoane, elaborat de MMFPSPV pentru 2014 – 2020.
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a pus în dezbatere publică propunerea de Strategie Națională privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități 2014-2020, document care prevede opt direcții strategice de acțiune: accesibilitate, participare, egalitate, ocuparea forței de muncă, educație și formare, protecție socială, sănătate și acțiune externă.
Obiectivul principal în privința accesibilității constă în asigurarea accesului, pe bază de egalitate cu ceilalți cetățeni, la toate resursele comunității – bunuri, servicii, inclusiv servicii publice.
Pentru îndeplinirea acestuia, este necesară accesibilizarea clădirilor și a mijloacelor de transport în comun, măsuri despre care în România se vorbește de cel puțin zece ani, de când a fost elaborată Legea 448 privind protecția drepturilor persoanelor cu handicap, însă insuficient puse în practică.
Astfel, Strategia națională pentru perioada 2014 – 2020 reia obligații vechi, pe care statul, prin instituțiile sale, nu a reușit să le implementeze.
"Dezvoltarea cadrului legislativ privind accesibilizarea clădirilor (locuințe, instituții publice, spații pentru activități ocupaționale etc.) concepte, principii, standarde standarde ale «adaptării rezonabile»", "Continuarea procesului de implementare a standardelor referitoare la accesibilizarea clădirilor", "Creșterea nivelului de responsabilizare a autorităților publice centrale și locale sau a persoanelor juridice cu capital privat care sunt implicate în activitățile de construcții și urbanism" și "Dezvoltarea cadrului legislativ privind adaptarea transportului public la cerințele persoanelor cu dizabilități" sunt idei care se regăsesc în toate actele normative și strategiile de până acum, reluate și în ultima propunere de Strategie națională.
"Participare", cea de-a doua direcție de acțiune prevăzută în documentul pus în dezbatere publică, are ca obiectiv "exercitarea deplină a drepturilor de către cetățenii României și respectiv ai Uniunii Europene", ceea ce presupune continuarea procesului de dezinstituționalizare/prevenire a instituționalizării concomitent cu dezvoltarea serviciilor alternative de sprijin pentru viață independentă și integrare în comunitate, asigurarea condițiilor pentru ca persoanele cu dizabilități să aiba acces real la toate organizațiile, structurile, bunurile și serviciile obițnuite ale comunității, dar și dezvoltarea măsurilor de combatere a sărăciei în rândul persoanelor cu dizabilități.
Același capitol prevede "dezvoltarea de măsuri pentru a permite persoanelor cu dizabilități accesul la programe privind asigurarea unei locuințe" și "dezvoltarea măsurilor pentru ca persoanele cu dizabilități să aibă acces la beneficii și programe privind pensionarea, în condiții de echitate socială".
Pentru cea de-a treia direcție, "Egalitate", în documentul pus în dezbatere publică se menționează ca obiective asigurarea și promovarea condițiilor pentru deplina exercitare a drepturilor și libertăților cetățenești de către persoanele cu dizabilități, în condiții de nediscriminare în raport cu ceilalți membri ai societății, iar pentru "Ocupare a forței de muncă", ținta este accesul la muncă a unui număr cât mai mare de persoane cu dizabilități, în special pe piața liberă a muncii.
În acest sens, sunt stabilite câteva obiective specifice care se referă la dezvoltarea cadrului legislativ privind promovarea și garantarea drepturilor și libertăților privind încadrarea în muncă, asigurarea protecției contra discriminării în selecția, angajarea, menținerea și promovarea în muncă, asigurarea măsurilor de sprijin pentru angajare, promovare și menținere în muncă a persoanelor cu dizabilități apte de muncă, în condiții de echitate socială: servicii de recuperare și menținere a sănătății, evaluare a capacității și aptitudinilor de muncă, consiliere și orientare profesională, sprijin pentru calificare/recalificare, sprijin pentru găsirea și menținerea locului de muncă (angajare asistată), transport adaptat la/de la locul de muncă etc. și adaptarea locului de muncă.
Stimularea angajării în muncă a persoanelor cu dizabilități ar urma să se facă prin dirijarea fondurilor de protecție specială din sfera pasivă, în sfera facilităților și serviciilor sociale de sprijin pentru formare profesională, angajare și menținere în muncă, dar și prin măsuri de "muncă asistată".
Pentru "Educație și formare profesională", se are în vedere asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități la învățământul incluziv primar și secundar, gratuit, la învățământ superior, formare profesională, educație pentru adulți și formare continuă, fără discriminare și în condiții de egalitate cu ceilalți cetățeni, asigurarea dreptului de a alege și o altă formă de educație (școala specială, învățământ la distanță, învățământ la domiciliu etc.) și accesibilizarea învățământului de masă la toate nivelurile, prin adaptarea mediului fizic construit și transport, adaptarea mijloacelor și metodelor didactice și prin asigurarea serviciilor de sprijin individualizat pentru educația incluzivă și viață independentă.
Protecție socială a acestei categorii de persoane ar urma să se asigure prin dezinstituționalizarea serviciilor de asistență și îngrijire, extinderea și dezvoltarea serviciilor de asistență personală, prin perfecționarea personalului, revizuirea/elaborarea standardelor de calitate pentru servicii de protecție specială și prin asigurarea în centrele rezidențiale a unor servicii de dezvoltare/formare a deprinderilor și abilităților de viață independentă, în vederea pregătirii tranziției acestora din instituțiile rezidențiale la un mod de viață independent în comunitate.
De asemenea, proiectul propune și transferarea treptată a persoanelor cu dizabilități din instituțiile rezidențiale de mare capacitate în alte forme de locuire, identificarea alternativelor la instituționalizare pentru evitarea plasamentului în instituții rezidențiale al persoanelor cu dizabilități ce intră în sistemul de asistență socială specializată și sprijinirea familiilor și a persoanelor care oferă îngrijire în mod neoficial (informal) persoanelor cu dizabilități.
În domeniul "Sănătate" se urmărește asigurarea accesului la servicii și facilități privind sănătatea, în condiții de echitate socială și în baza consimțământului liber exprimat, propunându-se revizuirea prevederilor legislative privind asigurarea serviciilor de sănătate pentru această categorie socială, asigurarea accesului la îngrijire medicală și programe de sănătate de masă, inclusiv la servicii de îngrijire a sănătății și recuperare și consultarea persoanelor cu dizabilități pentru a decide în cunoștință de cauză în ceea ce privește măsurile de îngrijire medicală ce le sunt destinate, furnizorii de servicii.
Ultima direcție de acțiune propusă în Strategia națională se fereră la "Acțiune externă", respectiv la "promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în acțiunile din afara Uniunii Europene". Acest lucru ar urma să se facă prin promovarea măsurilor necesare pentru asigurarea protecției și securității persoanelor cu dizabilități în situații de risc, urgențe umanitare și dezastre naturale, prin acțiuni de sprijin informațional și cooperare între state, inclusiv în domeniul cercetării științifice, și prin promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și a bunelor practici în domeniul asistenței sociale a persoanelor cu dizabilități, în cadrul acțiunilor de cooperare cu state din cadrul si din afara Uniunii Europene, al programe lor de extindere a Uniunii Europene, al programelor de bună vecinătate și dezvoltare zonală.
Potrivit MMFPSPV, în România sunt 700.736 de persoane cu dizabilități, reprezentând 3,71 la sută din totalul populației.
Proiectul de Strategie națională privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități este în dezbatere publică până în 25 martie.

Mihaela Dobrescu