Ciocniri între manifestanți și poliție au izbucnit marți în apropierea Parlamentului de la Kiev, care examinează o reformă constituțională ce reduce competențele prezidențiale, a anunțat un jurnalist al AFP.
Poliția a folosit grenade asurzitoare și a tras cu gloanțe de cauciuc în manifestanți, după ce aceștia din urmă au aruncat cu pietre în cordonul de polițiști ce înconjoară Parlamentul.
Acestea sunt primele ciocniri care au loc la Kiev după confruntările de la sfârșitul lunii ianuarie, în urma cărora patru persoane au murit și peste 500 au fost rănite.
Mii de manifestanți s-au oprit la câteva sute de metri de clădirea Parlamentului de la Kiev, apărată de trupe ale Ministerului de Interne și de forțele speciale.
Participanții la protestele din Piața Maidan, cupată de aproape trei luni de manifestanții anti-Ianukovici, încearcau să evite o confruntare directă între manifestanții radicali și forțele de ordine.
"Obiectivul nostru este încercuirea Parlamentului sau blocarea lui, pentru a nu le permite deputaților să numească un premier rus", a declarat Andrei Parubi, deputat din partea partidului Batkivșcina, formațiunea fostului premier Iulia Timoșenko.
Surse apropiate președinției ucrainene au anunțat că președintele Viktor Ianukovici ar urma să anunțe marți numele noului premier.
Parlamentul de la Kiev urmează, de asemenea, să examineze o reformă constituțională care prevede reducerea prerogativelor prezidențiale, în favoarea Legislativului.
"Organizăm o ofensivă pașnică împotriva Parlamentului. Opoziția dispune doar de 169 de deputați din cei 450, ceea ce nu este suficient, dar sper că reprezentanții majorității vor înțelege că trebuie să voteze reforma constituțională", a declarat liderul partidului naționalist Svoboda, Oleg Tiagnibok.
Militanții grupării radicale care s-a aflat la originea ciocnirilor violente cu forțele de ordine de la sfârșitul lunii ianuarie, au anunțat, de asemenea, "moblizarea" pentru marți.
În același timp, opoziția acuză puterea că cedează la presiunile Rusiei, după refuzul președintelui Viktor Ianukovici de a semna, în noiembrie anul trecut, Acordul de Asociere cu UE, în favoarea apropierii de Moscova.
"În loc să dea curs solicitărilor manifestanților din Piața Maidan, puterea răspunde la cerințele Kremlinului. Nu vom permite acest lucru", a promis Andrei Parubi într-o postare pe blogul personal, adăugând că ucrainenii refuză "să-și vândă independența pentru 15 miliarde de dolari".
Rusia a anunțat în decembrie anul trecut că va acorda Ucrainei un credit de 15 miliarde de dolari, dintre care trei miliarde au fost deja trimise Kievului, împreună cu promisiunea unei importante reduceri a prețului la livrarea gazelor.
Între timp, Rusia a anunțat luni că intenționează să acorde Ucrainei în această săptămână o nouă tranșă în valoare de două miliarde de dolari, în contextul în care Kievul se află în pragul falimentului.
La rândul lor, occidentalii au anunțat că pregătesc un sprijin financiar pentru Ucraina, însă suma ar fi cu mult mai mică decât cea oferită de Rusia.
Situația părea să se calmeze luni la Kiev, după ce manifestanții au părăsit sediul Primăriei, ocupat din decembrie, în urma unei amnistii pentru cei peste 200 de manifestanți anchetați și care riscau pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru participarea la proteste.
Opoziția dorește progrese, însă negocierile cu puterea se află în impas, fie că este vorba despre reforma constituțională sau de numirea unui nou premier.
Evacuarea sediului Primăriei din Kiev, un loc simbol al protestelor din capitală, după ce a fost transformat în "cartier general al revoluției", a fost criticată de mai mulți participanți la manifestații, care au apreciat că opoziția face prea multe concesii puterii.
Între timp, reprezentanții opoziției de la Kiev s-au întâlnit la Berlin cu cancelarul Angela Merkel și au cerut acordarea unui ajutor financiar Ucrainei, dar și impunerea de sancțiuni pentru apropiații președintelui Viktor Ianukovici.
"Situația rămâne extrem de tensionată", a apreciat cancelarul german, care a cerut Ucrainei progrese în privința formării noului Guvern și a reformei constituționale.
Ucraina se confruntă din noiembrie anul trecut cu proteste fără precedent, după ce președintele Viktor Ianukovici a refuzat semnarea Acordului de Asociere cu UE.
Demisia Guvernului, la sfârșitul lunii ianuarie, și negocierile între puterea și opoziția din Ucraina, nu au pus însă capăt conflictului, marcat de confruntări, care au provocat patru morți și peste 500 de răniți.
Olga Dumitrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
