
Circa 1.200 de români erau în 2013 în arest preventiv sau executau pedepse cu închisoarea pentru trafic cu droguri în străinătate, cel mai cunoscut fiind cazul unui prahovean condamnat la moarte în Malaysia, dar autoritățile încearcă să nu facă "publicitate" cazurilor din țări cu legislație dură.
Un număr de aproximativ 1.200 de români se aflau, în 2013, în stare de arest preventiv sau executau pedepse privative de libertate în urma unor sentințe definitive pentru săvârșirea unor infracțiuni legate de trafic de droguri, a precizat, la solicitarea Mediafax, Ministerul de Externe.
"Potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României de la autoritățile străine competente, în anul 2013 s-a înregistrat un număr de aproximativ 1.200 de cetățeni români aflați în stare de arest preventiv sau care execută pedepse privative de libertate în baza unor sentințe de condamnare rămase definitive pentru săvârșirea unor infracțiuni legate de trafic de droguri", se arată în răspunsul MAE.
Ca urmare a numărului mare de români implicați, voluntar sau involuntar, în traficul cu droguri, Ministerul de Externe, în colaborare cu Agenția Națională Antidrog, a lansat, la 28 ianuarie, o campanie de informare cu privire la riscurile la care se expun cărăușii și deținătorii de droguri peste hotare, dat fiind că în 32 de țări cei care se fac vinovați de astfel de infracțiuni riscă pedeapsa cu moartea.
Demarată sub titlul "Drogurile îți schimbă destinația", campania de conștientizare atrage atenția asupra riscurilor pe care le implică transportul de droguri, prin informarea publicului larg despre aspecte mai puțin cunoscute din legislația unor țări ca Brunei, Malaezia, China și altele, se arată într-un comunicat MAE.
MAE atenționează că în multe țări deținerea unor cantități mici de substanțe încadrate în categoria drogurilor poate reprezenta, de fapt, transport de droguri, fapt ce va atrage, în cazul arestării, o pedeapsă corespunzătoare. Această prevedere este valabilă pentru toate categoriile de droguri, inclusiv pentru cele făcând parte din așa-zisa categorie a drogurilor ușoare, aspect necunoscut marii majorități a publicului, care este, în general, mai familiarizat cu legislația europeană în materie de droguri, mai permisivă.
Legislații severe
Singapore, Malaysia, Iran, Indonezia, Arabia Saudită, China, Emiratele Arabe Unite, Vietnam sau Japonia sunt țările cu unele dintre cele mai severe legislații în materie.
Autoritățile române nu oferă prea multe informații despre românii prinși cu droguri asupra lor, pentru a nu face prea multă "publicitate" unor cazuri din țări cu legislație dură, unde procesele durează mult, iar o mediatizare prea mare nu ajută. În schimb, știrile cu cărăuși români în presa străină sunt destul de dese.
Cea mai recentă a apărut la 22 ianuarie 2014, când ITV News a scris că un șofer român de camion a fost condamnat la șapte ani de închisoare de un tribunal de la Canterbury, pentru încercarea de a introduce în mod ilegal zece kilograme de cocaină, în valoare de aproape 820.000 de euro, în portul Dover (Marea Britanie).
La 13 ianuarie, poliția din Malaysia a arestat, pe Aeroportul Internațional din Kuala Lumpur, un român de 47 de ani, de la care a confiscat 2,79 kilograme de droguri, cel mai probabil cocaină, conform agenției BERNAMA.
Presa italiană a scris, în decembrie 2013, că Ecaterina P, o menajeră româncă de 39 de ani, a fost arestată preventiv în sudul Italiei după ce a primit prin curierat din Spania un colet de sărbători care conținea 200 de grame de precursor de ecstasy.
Emil Dan Sârbu, un român traficant de cocaină, se numără printre cei 266 de urmăriți internațional pentru comiterea de infracțiuni din sfera criminalității organizate, a anunțat, la 16 decembrie, Interpol, cu prilejul lansării unei operațiuni globale la care participă polițiști din 46 de țări.
Sârbu a fost condamnat pentru implicarea într-o rețea de trafic de cocaină din America de Sud în România.
În octombrie anul trecut, Malta Independent a relatat că un cetățean român, găsit vinovat de trafic de droguri, a fost condamnat la 14 ani de închisoare și plata unei amenzi de 25.000 de euro, în Malta. Bărbatul fusese arestat pe Aeroportul Internațional din Malta, în bagajul său fiind găsite 1.000 de grame de heroină, cu o valoare de piață de 45.000 de euro, și 900 de grame de cocaină, cu o valoare de aproape 70.000 de euro.
Condamnat la moarte
Unul dintre "cele mai celebre" cazuri este cel al unui tânăr de 21 de ani, din Telega (Prahova), care a fost condamnat la moarte, în 2013, de către Înalta Curte de Justiție din Malaysia pentru trafic de droguri.
La solicitarea Mediafax, MAE a precizat, la 16 octombrie, că hotărârea de condamnare nu este una definitivă, fiind posibile două căi de atac.
Tot în octombrie, un alt român, un mecanic de 29 de ani, a fost condamnat, de aceeași instanță, la opt ani de închisoare și la zece lovituri de bici. Ministerul de Externe a precizat că și în acest caz decizia nu este definitivă.
Românul a fost acuzat inițial de trafic de droguri, ceea ce i-ar fi adus în mod obligatoriu pedeapsa cu moartea prin spânzurare.
El a fost găsit vinovat de posesie de 2,5 kilograme de metamfetamină pe Aeroportul Internațional Kuala Lumpur din Sepang, la 10 aprilie 2012.
Două persoane, mamă și fiu, condamnați la 15 și respectiv 25 de ani de închisoare pentru trafic de droguri și căutați de 12 ani, au fost extrădați, la 24 august, din Ecuador, fiind încarcerați într-un centru de arest preventiv al Poliției Capitalei.
Cu o zi înainte, un român a fost arestat de poliția cambodgiană pe Aeroportul Internațional din Siem Reap, având asupra sa 3,5 kilograme de cocaină și fiind suspectat că plănuia să transporte drogurile spre Thailanda, potrivit publicației Cambodgia Daily.
?ê?£ase cetățeni bulgari și români au fost arestați, în luna mai, pentru trafic de droguri pe Aeroportul din München. Autoritățile vamale au descoperit asupra lor aproximativ 20 de kilograme de cristale de metamfetamină.
Ministrul de Externe, Titus Corlățean, a atras atenția, la 21 septembrie anul trecut, că sunt cetățeni români, inclusiv în Mexic, în America Latină și în Asia, care "au căzut în plasa unor rețele de trafic de droguri", el transmițând "un semnal politic de avertizare, să nu se joace nimeni cu focul!".
Întrebat de jurnaliști despre faptul că unii români nu sunt primiți în Mexic, fiind întorși de la aeroport, ministrul Titus Corlățean a spus că "sunt anumite situații, dar nu o regulă".
"Însă pentru că ați vorbit de Mexic, eu aș vrea să menționez un alt subiect, mult mai complicat, mult mai delicat și care se regăsește în America Latină și în Asia. Din păcate, concetățeni de-ai noștri, inclusiv în Mexic, au căzut în plasa unor rețele de trafic de droguri, unii sunt transportatori de droguri și, din păcate, suportă consecințe. Avem astfel de situații în care noi încercăm, cu sprijin consular, să le acordăm asistență consulară", a mai spus Corlățean, care a adăugat că sunt situații în care românii trebuie să se ferească, să nu facă greșeli.
Mihaela Dobrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















