CC decide post factum dacă învestirea Guvernului Ponta III respectă rigorile constituționale

Curtea Constituțională se va întruni sâmbătă să decidă, în urma unei sesizări a PDL, dacă învestirea Guvernului Ponta III a respectat rigorile Legii fundamentale, fiind chemată să răspundă pentru prima dată unei astfel de întrebări în privința unei remanieri desfășurată prin proceduri parlamentare.
Bizarerii și sincope în procedurile pentru promovarea Cabinetului Ponta III
Învestirea Guvernului Ponta III a fost marcată de o serie de bizarerii procedurale și declarații contradictorii atât din partea președintelui Traian Băsescu, cât și a premierul Victor Ponta.
Acesta din urmă afirma în primă instanță că remanierea guvernamentală se va realiza strict în baza aticolului 85, alineatele 2 și 3 din Constituție: "(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, Președintele revocă și numește, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. (3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea exercita atribuția prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru".
Totuși, hotărârea Parlamentului pentru remanierea Guvernului cuprinde, la solicitarea PSD, o prevedere referitoare la programul de guvernare din 2012 și la asumarea angajamentelor Uniunii Social Liberale. Mențiunea a fost introdusă după ce șeful statului a avertizat că este posibil ca validarea noului Guvern să ajungă la CC, având în vedere că programul de guvernare din 2012 nu mai e valabil atât timp cât unul dintre partenerii din USL nu mai e la guvernare, iar în locul acestuia a venit alt partid.
Și prevederea din hotărârea Parlamentului referitoare la programul de guvernare, care nu face obiectul remanierii guvernamentale, a fost contestată la Curtea Constituțională de PDL, pe motiv că nu face obiectul prevederilor constituționale prevăzute în cazul remanierilor.
De altfel, hotărârea Parlamentului din 2012, prin care Guvernul Victor Ponta II primea încrederea Parlamentului, cuprindea doar următorul text: "Articol unic: Se acordă încredere Guvernului, în componența prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2."
În hotărârea în cazul noului Guvern, Ponta III, se arată: "Guvernul, în componența rezultată după remanierea prevăzută la art 1. (lista noilor miniștri, n.r.) și-a asumat Programul de guvernare, astfel cum a fost prezentat în ședința Camerelor reunite din data de 21 decembrie 2012 și aprobat prin Hotărârea Parlamentului României 45/2012, angajamentele Uniunii Social Liberale fiind preluate și asumate de formațiunile politice care compun și susțin Guvernul".
Totuși, în cuprinsul documentului nu se precizează care sunt formațiunile componente ale noului Executiv, dar în schimb se face referire la USL.
În cele din urmă, după mai multe discuții Băsescu-Ponta și după atacarea hotărârii Parlamentului la CC de către PDL, președintele și premierul au ajuns la o înțelegere: primul a semnat decretele de învestire a noilor miniștri, celălalt a anunțat că Guvernul își asumă răspunderea în Parlament pe un program, așa cum prevede articolul 114 din Constituție.
Astfel, premierul Victor Ponta a anunțat că Guvernul își va angaja răspunderea asupra unui program, despre care a afirmat că nu este un "program de guvernare", ci un "program politic". În cazul în care angajarea răspunderii va ajunge la final, Executivul ar urma să funcționeze în baza unui "program de guvernare", dar și a "programului politic" diferit de cel prevăzut în hotărârea inițială a Parlamentului.
Dacă însă Curtea acceptă sesizarea PDL și declară neconstituțională hotărârea Parlamentului în baza căreia au fost emise și decretele de numire a noilor miniștri, instituțiile și politica românească vor fi puse într-o situație fără precedent, moment din care soluțiile sunt greu de prevăzut.