După tragedia de la Iași, ministrul Rogobete și-a umflat mușchii declarând că va sesiza procurorii dacă se va dovedi neglijența personalului. Cum adesea se întâmplă, nici Rogobete nu vede bârna din ochiul lui, respectiv abuzul în serviciu pe care îl comite lăsându-l în continuare pe managerul Gheorghe Popescu de la Institutul Marius Nasta să vină la spital și să semneze acte desi contractul său a încetat pe 19 august 2025 în momentul în care a împlinit 65 de ani, conform art.184 aliniat 1 litera i) din Legea 95/2006.
Popescu (foto stânga) a fost înainte de 1989 șef la un CAP și apoi deputat PSD. Om cu multe obligații, managerul Institului Marius Nasta internează în neștire pacienți de paleație sau bătrâni care au nevoie de supraveghere, desi spitalul nu are o secție de asemenea profil, una din aceste pile fiind ținută o lungă perioadă în camera hiperbară care, așa cum îi spune și numele, are altă destinație. Despre o altă pilă internată recent pentru că fiica „nu are bani de azil” am întrebat-o pe directoarea medicală Oana Mădălina Burecu (foto dreapta) însă aceasta a refuzat să răspundă. Dar despre cum încalcă OMS 1091/2006 conducerea Institutului și transformarea parțială a acestuia în azil de bătrâni pentru pile, într-un articol viitor.
Bani de instrumente nu sunt dar pentru kituri turistice se găsesc
La începutul acestui an, ANMDMR a descins la Nasta și a constatat că instrumentele erau uzate, una din lămpile din sălile de operații era stricată, iar chirurgii operau ca pe front. Detalii AICI. Mai mult, de peste un an, pacienții din secția de chirurgie toracică sunt plimbați în papuci și pijamale prin curte, în frig, până și de la sălile de operații, târându-și după ei bidoanele de dren pe o distanță de 100 metri.
După cazul de la Iași am expus situația pacienților chirurgicali de la Nasta unui medic epidemiolog care ne-a explicat: „transportul pacienților chirurgicali prin curtea institutului implică o expunere suplimentară la factori de mediu și la un contact prelungit cu microflora spitalicească, cât și externă, ceea ce poate favoriza apariția infecțiilor nosocomiale. Este cunoscut că pacienții cu astfel de patologii ca cei de la Nasta scuipă prin curte, deșeurile medicale se transportă și uneori curg tot în curte. Curtea nu e igienizată ca holul unui spital. În plus, stresul termic, disconfortul fizic și efortul hemodinamic asociat deplasării pot precipita evenimente cardiovasculare acute, precum accidente vasculare cerebrale sau decompensări cardiace, infecții respiratorii, pneumonii contribuind astfel la creșterea riscului de complicații postoperatorii și la prelungirea perioadei de recuperare.”, ne-a explicat medicul.
Dar desigur că acestea sunt amănunte nesemnificative pentru comitetul director de la Nasta: doi membri sunt economiști, iar ceilalți doi care sunt cadre medicale au alte priorități.
Chelului tichie de mărgăritar îi trebuie și pacientului operat plimbat prin curte kit hotelier
La începutul acestui an, șeful blocului operator de la Nasta, a înaintat către Popescu un referat de necesitate prin care „îndrăznea” să ceară 8 pense atraumatice tip De’bakey, prețul fiind puțin peste 500 de lei. Răspunsul a venit de la directoarea financiar-contabilă, Vasilica Lazăr, care a notat pe referat: „din lipsă de resurse financiare momentan nu se pot achiziționa”.
Cu toate astea, resurse financiare s-au găsit pentru cheltuieli ilegale.
Cum pacienții din Nasta primesc la internare câte un kit turistic, conținând un șampon, un tampon menstrual, o periuță de dinți etc. l-am întrebat pe Popescu cât a fost achizția și cine e furnizorul, precum și dacă asta era o prioritate în condițiile în care băile sunt nefuncționale și spitalul nu e aprovizionat cu medicamente de bază.
Laș, ca de fiecare dată, Popescu nu a răspuns.
Prin articolul 441 din Codul administrativ, „Utilizarea responsabilă a resurselor publice” toți bugetarii „sunt obligați să asigure ocrotirea proprietății publice și private a statului și a unităților administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acționând în orice situație ca un bun proprietar.” și „ să propună și să asigure, potrivit atribuțiilor care le revin, folosirea utilă și eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.” În același timp și articolul 5 din OG 119/1999, „Buna gestiune financiară” prevede că „(1) Conducătorii entităților publice, precum și persoanele care gestionează fonduri publice și/sau patrimoniu public au obligația să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în desfășurarea activității.”
Oare chiar poate crede Popescu că orice magistrat din țara asta ar considera cumpărarea kiturilor turistice pentru pacienți o folosire utilă și eficientă a banilor publici? Sau crede că pe el nu-l va prinde nimeni?
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
