Ad Astra cere explicații MEC privind exonerarea abuzului de autoritate la dobândirea calității de autor

Asociația cercetătorilor români, Ad Astra, a transmis o scrisoare deschisă Ministerului Educației și Cercetării și Autorității Naționale de Cercetare pentru publicarea unei explicații oficiale, în calitate de conducători ai autorităților publice inițiatoare ale Legilor 183/2024 si 199/2023, privind sensul si modul de aplicare al Articolului 52, alineatul (4) litera c din Legea 183/2024 care introduce o exonerare de la un eventual abuz de autoritate.

Textul scrisorii

Către:

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în atenţia dlui Mihai Dimian, Ministru

Autoritatea Naţională de Cercetare, în atenţia dlui Andrei Alexandru, Preşedinte

Explicaţi exonerarea abuzului de autoritate din Legea 183/2024 şi Legea 199/2023.

Stimate dle Ministru,

Stimate dle Președinte,

Vă solicităm să dispuneţi publicarea unei explicaţii oficiale, în calitate de conducători ai autorităţilor publice iniţiatoare ale Legilor 183/2024 şi 199/2023, privind sensul şi modul de aplicare al Articolului. 52, alineatul (4) litera c din Legea 183/2024:

(4) Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute la art. 50 lit. d), în măsura în care nu constituie infracțiuni potrivit legii penale, includ:

…

1. a) abuzul de autoritate pentru a obține calitatea de autor sau coautor al publicațiilor persoanelor din subordine;

…

1. c) abuzul de autoritate pentru a obține calitatea de autor sau coautor al publicațiilor persoanelor din subordine sau pentru a obține salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale pentru soți, afini sau rude până la gradul al II-lea inclusiv;

Aceste prevederi repetă textul aproape identic din Legea 199/2023, art. 168 (cu diferenţa că în legea 199 este menţionat gradul al III-lea de rudenie) şi sunt preluate în legislaţia secundară, cel puţin în Codul Cadru de Etică şi Deontologie Universitară, art. 26, adoptat prin HG 305/2024 şi în Codul de Etică şi Deontologie Profesională al Personalului din Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, art. 28, adoptat prin OMEC 6886/2025.

Prevederile de mai sus exonerează implicit pe cel (numit mai jos “abuzatorul”) care comite un abuz de autoritate prin care impune “dobândirea calităţii de autor” (faptă numită mai jos “fapta exonerată”) de către o persoană (numită mai jos “dobânditorul”) dacă acest dobânditor este o rudă de gradul III (în Legea 183), IV (în Legea 199) sau mai îndepărtată, sau nu este într-o relaţie formală de rudenie cu abuzatorul (în ambele legi). Implicit în această formulare mai există cel puţin o persoană (numită mai jos “victima”), aflată sub autoritatea abuzatorului, care este ţinta abuzului şi care putem presupune că este autorul real al operei încă neaduse la cunoştinţa publicului şi asupra căreia “dobândeşte” dobânditorul calitatea de autor în urma comiterii faptei exonerate.

Astfel de fapte par a fi încadrate de alte legi ca infracţiuni, dar sunt excluse de la încadrarea ca abateri de etică (disciplinare) în legile 183 şi 199.

Vă solicităm să explicaţi sensul şi modul de aplicare al prevederilor meţionate mai sus (art. 52 (4) c din L 183/2024 şi textele similare din alte normative) ţinând cont de următoarele normative în vigoare:

1. Articolul 3 din Legea 8/1996 privind drepturile de autor:

(1) Este autor persoana fizică sau persoanele fizice care au creat opera.

Evident, dobânditorul nu a creat opera, ci doar victima, cum poate dobândi dobânditorul ‘calitatea de autor’ in sensul stabilit de Legea 8/1996?

2. Articolul 197 din Legea 8/1996

(1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fapta persoanei care își însușește, fără drept, în întregime sau în parte, opera unui alt autor și o prezintă ca o creație intelectuală proprie.

Cum (nu) se încadrează fapta exonerată în această categorie?

3. Articolul 419 din Legea 286/2009 (Noul Cod Penal):

Abuzul de autoritate

Fapta superiorului sau a şefului care, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, cauzează o vătămare gravă a intereselor legale ale inferiorului sau subordonatului ori îl obligă să încalce îndatoririle de serviciu se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 3 ani.

Este, cel puţin în unele cazuri, aceeaşi cu fapta exonerată de cele două legi (183 şi 199)?  Cum şi când se (mai) aplică art. 419 cod penal?

4. Articolul 52, alineatul 2, lit c din aceeasi Lege (183/2024):

2) Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute la art. 50 lit. b), în măsura în care nu constituie infracțiuni potrivit legii penale, includ:

…

1. c) includerea în lista de autori a unei publicații științifice a unuia sau mai multor coautori care nu au contribuit semnificativ la publicație sau excluderea unor coautori care au contribuit semnificativ la publicație;

Aparent, suferind abuzul de autoritate, victima comite fapta menţionată la alineatul 2 lit c. Cine este vinovat şi de ce faptă în acest caz?  Nu este, prin fapta exonerată, obligat subordonatul de către abuzator să încalce îndatoririle de serviciu?

5. Prevederile din ambele legi (183 şi 199) privitoare la plagiat. Fapta exonerată nu cumva reprezintă, de fapt, un plagiat, comis în asociere (abuzator + dobânditor), ţinând cont că dobânditorul nu este în realitate autorul operei pe care ajunge să figureze ca autor?

Vă mulţumim,

Asociaţia Ad Astra