Lupta UE împotriva fraudei: este nevoie de acțiuni mai ferme

– Comisia gestionează împreună cu statele membre ale UE un buget anual de până la 200 de miliarde de euro.
– Strategia antifraudă este cuprinzătoare, dar prezintă unele lacune în evaluarea riscurilor.
– Adesea, planurile de acțiune nu sunt suficient de ambițioase pentru a susține obiectivele strategiei.

Strategia antifraudă a Comisiei Europene oferă, în linii mari, cadrul necesar pentru protejarea bugetului UE. Un nou raport al Curții de Conturi Europene arată însă că planurile de acțiune aferente rămân adesea sub nivelul de ambiție cerut de obiectivele strategiei. În plus, raportarea privind eficacitatea strategiei pune accentul, în principal, pe stadiul punerii în aplicare, și mai puțin pe rezultatele obținute sau pe impactul efectiv.

Între 2021 și 2027, Comisia gestionează împreună cu statele membre ale UE un buget anual de până la 200 de miliarde de euro. Comisia și autoritățile naționale trebuie nu doar să se asigure că banii publici sunt cheltuiți corect, ci și să combată frauda și alte activități ilegale.

Pe fondul creșterii bugetului UE, măsurile antifraudă au devenit și mai importante, întrucât metodele de fraudă evoluează odată cu noile tendințe ale criminalității. Inteligența artificială face schemele de fraudă mai ieftin de conceput, mai ușor de extins și mai dificil de detectat, iar intensificarea activităților economice transfrontaliere în UE sporește complexitatea combaterii practicilor ilegale. În acest context, Comisia are nevoie de un cadru antifraudă solid și de controale fiabile pentru a preveni frauda, a depista cazurile suspecte și a corecta problemele atunci când apar.

„O strategie antifraudă pe hârtie nu este suficientă”, a declarat doamna Ildikó Gáll-Pelcz, membra Curții de Conturi Europene responsabilă de acest audit. „Pentru a proteja eficient banii UE, Comisia Europeană trebuie să adopte o abordare mai ambițioasă și să se concentreze mai mult pe rezultate.”

Auditorii au constatat că rolurile din cadrul structurii antifraudă a Comisiei sunt, în general, clar definite. Totuși, aceștia au remarcat că la nivel central ar trebui puse la dispoziție mai multe informații pentru a consolida funcția de supraveghere.

De asemenea, auditorii atrag atenția că, deși strategia antifraudă a Comisiei respectă principiile de bază ale gestionării riscurilor de fraudă, persistă unele deficiențe în evaluarea riscurilor. Sursele de informații relevante — inclusiv expertiza externă — nu au fost utilizate întotdeauna în mod sistematic, iar diferitele servicii ale Comisiei nu și-au actualizat mereu la timp strategiile antifraudă. Din această cauză, este mai greu pentru Comisie să mențină o radiografie la zi a riscurilor de fraudă.

Planurile de acțiune de la nivelul instituției și cele de la nivelul serviciilor acoperă întreaga gamă de eforturi de combatere a fraudei, punând un accent puternic pe prevenire și detectare. Totuși, legătura dintre obiective și acțiuni nu este întotdeauna evidentă, numeroase acțiuni nu dispun de calendare clare sau de etape intermediare, iar nivelul general de ambiție rămâne insuficient. Această situație îngreunează urmărirea în timp și ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea măsurilor planificate de a atinge obiectivele stabilite.

Auditorii au identificat, de asemenea, deficiențe în monitorizare și raportare. Comisia utilizează indicatori de calitate variabilă, ceea ce face dificilă măsurarea consecventă a progreselor și a rezultatelor. În ansamblu, raportarea se concentrează mai mult asupra acțiunilor finalizate decât asupra realizării obiectivelor sau asupra impactului efectiv al măsurilor.

Combaterea fraudei este esențială pentru ca banii UE să ajungă acolo unde trebuie și să nu se piardă din cauza unor practici ilegale. Strategia antifraudă a Comisiei reprezintă unul dintre principalele instrumente din arhitectura mai amplă de protejare a bugetului UE.

Cadrul de control intern al Comisiei din 2017 cere strategii antifraudă atât la nivelul general al instituției, cât și la nivelul fiecărui serviciu. Împreună, aceste strategii formează o parte importantă a sistemului utilizat pentru protecția bugetului UE.

Strategia antifraudă a Comisiei, adoptată în 2019 și urmată de un plan de acțiune actualizat în 2023, arată cum intenționează aceasta să prevină, să detecteze și să combată frauda care afectează banii UE. Cu alte cuvinte, este vorba de principalul cadru de politică al Comisiei pentru combaterea fraudei legate de cheltuielile și de veniturile UE.