S&P păstrează România la BBB- dar avertismentul rămâne : următoarea miză este bugetul din 2027

România rămâne în categoria investment grade, după ce Standard & Poor’s a confirmat ratingul suveran la BBB-/A-3. Agenția a păstrat însă perspectiva negativă, semnalând că riscurile privind consolidarea fiscală și reducerea deficitelor externe rămân ridicate. Pentru București, adevărata provocare începe acum: formarea unui guvern funcțional și construirea unui buget credibil pentru 2027.

România a evitat, pentru moment, o nouă retrogradare a ratingului suveran. Standard & Poor’s a confirmat vineri, 2 octombrie 2026, ratingurile pe termen lung și scurt la BBB-/A-3, menținând țara în categoria investment grade. Perspectiva a rămas însă negativă.

Decizia vine într-un moment extrem de sensibil pentru finanțele publice și pentru scena politică. România traversează de mai multe luni o perioadă de instabilitate guvernamentală, iar S&P avertizează că prelungirea blocajului politic poate afecta capacitatea autorităților de a continua reducerea deficitului în 2027 și 2028.

România rămâne „investment grade”, dar la ultima treaptă

Ratingul BBB- este ultima treaptă din categoria investment grade în scala S&P. Menținerea acestui calificativ înseamnă că România nu a coborât, în acest moment, în categoria speculativă.

Totuși, perspectiva negativă este elementul care trebuie urmărit. Ea indică faptul că agenția consideră în continuare ridicate riscurile legate de implementarea măsurilor de consolidare fiscală și de reducerea deficitului extern.

S&P atrage atenția și asupra sensibilității României la schimbările de sentiment ale investitorilor. Nevoile importante de finanțare externă și ponderea ridicată a datoriei guvernamentale deținute de nerezidenți reprezintă vulnerabilități suplimentare.

De ce nu a venit retrogradarea?

Unul dintre argumentele importante ale S&P este că ajustarea fiscală pentru 2026 rămâne, în evaluarea agenției, pe traiectoria planificată, chiar în absența unui acord privind formarea unui nou guvern.

Un alt element pozitiv îl reprezintă fondurile europene. Peste 90% din alocările aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență erau asigurate până în septembrie, potrivit S&P, prin măsuri legislative adoptate în această perioadă.

Investițiile publice reprezintă, de asemenea, un punct important. Potrivit informațiilor transmise după decizie de autoritățile române, bugetul de investiții s-a menținut la aproximativ 8,5% din PIB, iar absorbția fondurilor PNRR a depășit 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi.

Blocajul politic, principala vulnerabilitate

Pentru S&P, problema nu este doar situația fiscală actuală, ci capacitatea României de a continua ajustarea în următorii ani.

Agenția avertizează că un proces prelungit de formare a guvernului ar putea împiedica reducerea deficitului în 2027 și 2028. În lipsa unui cadru de politici credibil și susținut, încrederea investitorilor ar putea fi afectată, ceea ce ar pune presiune suplimentară asupra finanțării statului.

Contextul este cu atât mai sensibil cu cât România a intrat în această perioadă cu un nivel ridicat al necesarului de finanțare.

Reuters relata înaintea deciziei că randamentele obligațiunilor românești pe 10 ani crescuseră semnificativ, în timp ce leul ajunsese la niveluri record de depreciere. Banca Națională a atras, la rândul său, atenția asupra ritmului de acumulare a datoriei și asupra costurilor cu dobânzile.

Ce spune S&P despre economie

Evaluarea agenției vine într-un an dificil pentru economia românească.

Într-o estimare publicată anterior deciziei, S&P anticipa stagnarea economiei în 2026 și o revenire a creșterii în 2027. Agenția estima pentru 2026 un deficit bugetar de aproximativ 6,3% din PIB și o reducere a acestuia în 2027.

În același timp, agenția vede în continuare presiuni importante asupra finanțelor publice și asupra datoriei guvernamentale.

Problema României este, astfel, una de echilibru: reducerea deficitului trebuie să continue, în timp ce investițiile publice și accesarea fondurilor europene rămân importante pentru susținerea economiei.

Ce ar putea declanșa o retrogradare?

S&P indică în mod explicit riscul ca ratingul să fie redus dacă instabilitatea politică împiedică implementarea consolidării fiscale.

Un derapaj semnificativ de la traiectoria de reducere a deficitului sau incapacitatea autorităților de a construi un cadru bugetar credibil pentru anii următori ar putea crește presiunea asupra ratingului.

În schimb, continuarea ajustării fiscale, reducerea deficitelor și existența unui cadru politic și bugetar credibil sunt elementele care pot contribui la îmbunătățirea perspectivei.

Piața a primit un răgaz, nu o garanție

Pentru investitori, menținerea ratingului elimină cel puțin temporar riscul unei retrogradări de către S&P. Dar perspectiva negativă transmite că problema nu a fost rezolvată.

Înaintea deciziei, presiunea asupra piețelor era deja vizibilă. Euro a atins pe 2 octombrie un nou maxim istoric față de leu, la 5,3447 lei/euro, în timp ce randamentele obligațiunilor au rămas ridicate.

În aceste condiții, următoarele luni vor fi esențiale pentru percepția investitorilor asupra României.

Următorul test: bugetul pentru 2027

Dacă decizia S&P a eliminat temporar scenariul unei retrogradări imediate, următorul test important este capacitatea autorităților de a construi și implementa un plan fiscal credibil pentru 2027.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat după decizie două obiective prioritare: respectarea țintelor de deficit pentru 2026 și construirea unui buget credibil pentru 2027.

În același timp, agenția va urmări dacă reducerea deficitului continuă într-un ritm compatibil cu obiectivele asumate de România.

Pentru piețe, nu este suficient ca România să evite o retrogradare. Important va fi dacă autoritățile pot demonstra că au capacitatea de a menține procesul de consolidare fiscală și de a reduce vulnerabilitățile externe.

Concluzie

Decizia S&P este, în esență, o confirmare a ratingului, dar și un avertisment.

România rămâne la BBB-/A-3, în categoria investment grade, însă perspectiva negativă arată că agenția continuă să vadă riscuri importante. Consolidarea fiscală din 2026 este considerată în continuare pe traiectorie, iar accesarea fondurilor europene și nivelul investițiilor publice reprezintă elemente favorabile.

În același timp, instabilitatea politică, deficitul extern, necesarul ridicat de finanțare și acumularea datoriei rămân puncte vulnerabile.

Pentru România, miza nu mai este doar evitarea unei retrogradări. Miza este recâștigarea unei perspective stabile prin rezultate fiscale și un cadru bugetar credibil. Iar primul examen important va fi bugetul pentru 2027.