Aderarea la UE – optimism in ansamblu, scepticism la nivelul Moldovei

Doar 48% din populaţia Romaniei se declară mulţumită de nivelul de trai actual, iar marea majoritate nu are încredere în instituţiile statului, după cum arată cel mai recent Eurobarometru pentru Romania. Potrivit aceluiaşi raport, noul statut de stat membru al Uniunii Europene conferă romanilor un grad ridicat de optimism, cei mai mulţi dintre aceştia fiind de părere că integrarea în structurile europene ar putea schimba în bine situaţia actuală.

Deşi din punct de vedere al încrederii în Uniunea Europeană Romania şi-a conturat un profil distinct faţă de celelate state membre, detaşandu-se cu un nivel al optimismului mult mai ridicat faţă de acestea (67% din romani consideră că integrarea le va aduce o îmbunătăţire considerabilă a nivelului de trai faţă de 42% – ţările UE 15, respectiv 59%, valul din 2004 – Noile State Membre), totuşi există şi o Romanie a stărilor de spirit regionale, puternic structurată pe zone de dezvoltare. Astfel, aşa cum era de aşteptat, cea mai bună stare de spirit în privinţa viitorului se înregistrează în regiunea opt Bucureşti, unde 75% din romani au încredere în UE, iar 53% din oameni se declară mulţumiţi cu propria viaţă. Potrivit Eurobarometrului 66, regiunile cu cea mai mare pondere a persoanelor mulţumite cu felul în care trăiesc sunt vestul şi nord-vestul ţării, pe cand în nord-est, cu precădere în Vaslui şi Botoşani, specific este tipul pesimist, -e rău şi va fi mai rău-. Potrivit sociologului Dumitru Sandu, există însă o parte a populaţiei chiar şi în zonele defavorizate, şi implicit pesimiste, care consideră că -e bine şi că va fi mai bine-, aceasta provenind, de regulă, din familii care au rude plecate la muncă peste hotare. Potrivit aceluiaşi raport, la nivel european, cei mai mulţumiţi de modul în care trăiesc sunt suedezii (98% declarand acest lucru), iar cei mai nemulţumiţi sunt bulgarii (cu doar 36%).

Romanii nu au încredere în instituţiile statului

Spre deosebire de celelalte state membre UE, nivelul de încredere al romanilor în instituţiile statului este deosebit de scăzut. Astfel, în timp ce atat populaţia din Noile State Membre (NSM), cat şi din UE 15 este mulţumită de nivelul de trai şi are mai multă încredere în instituţiile statului decat în UE, doar 26% din romani au încredere în justiţie. De altfel, justiţia este domeniul care a înregistrat cel mai defavorabil trend, deoarece de la ultimul Eurobarometru, în doar şase luni de zile, aceasta a pierdut opt procente, de la 34% la 26%.

În ceea ce priveşte încrederea în guvern şi parlament, aproximativ 18% din romani sunt de părere că mersul lucrurilor în cele două instituţii este rău şi va fi şi mai rău, 21% consideră că va fi la fel de rău, iar 12% cred că e bine, dar va fi rău. Aproximativ 30% din respondenţi consideră însă că o dată cu noul statut, lucrurile se vor schimba în bine. Potrivit sursei citate, romanii se aşteaptă ca instituţiile UE şi Guvernul Romaniei să colaboreze pentru rezolvarea problemelor legate de imigraţie, pensii, sănătate şi dezvoltare regională.

Principalele îngrijorări ale romanilor – situaţia economică, inflaţia şi sistemul sanitar

În ceea ce priveşte priorităţile publice, îngrijorările romanilor sunt legate, în primul rand, de dezvoltarea economică. Astfel, 45% din romani au indicat situaţia economică pe primul loc în topul problemelor, urmată de preţuri şi inflaţie (cu procente de 30%), considerate o a doua -îngrijorare naţională-, şi sistemul sanitar (cu 25%). Comparativ, în NSM, doar 20% din populaţie consideră situaţia economică o problemă, iar în EU 15, doar 15%, cetăţenii acestor state fiind preocupaţi mai mult de şomaj, terorism şi imigraţie. Aşteptările economice sunt asociate la noi mai mult cu structurile UE, decat cu autorităţile, 30% din participanţii la Eurobarometru considerand că, din punct de vedere economic, Romania o va duce mai bine după următoarele 12 luni, în timp ce numai 20% din cetăţenii UE cred acelaşi lucru despre ţara lor. Raportul prezentat ieri a fost realizat în toamna anului 2006, pe un eşantion de 1.047 de români.