Tabloul unei economii in declin sau nefunctionale, asa cum au declarat-o oficialii europeni, este intregit de masurile de politica monetara luate de banca centrala. Mai mult sau mai putin artificial, crestem rata dobanzii de interventie in ultimul trimestru al unui an preelectoral, pentru a avea de unde scadea intr-un an electoral. In loc ca schimbarile sa se produca -pe ici pe colo, si anume in punctele esentiale- ale economiei, asteptam cu sufletul la gura modificari de forma. Nu dobanzile sunt cele care dau pulsul economiei romanesti. Dimpotriva, acestea sunt o consecinta a felului in care functioneaza mediul de afaceri.
Dobanzile real pozitive atrag deponentii
Ce se va intampla insa cu preferinta pentru economisirea in moneda nationala, daca dobanzile vor incepe sa scada? Pentru a doua luna consecutiv, Banca Nationala a Romaniei (BNR) anunta micsorarea dobanzii de interventie, iar bancherii comerciali, indiferenti la primul semnal de scadere cu 0,5 puncte procentuale a acestui indicator in luna iunie, se declara acum (cand dobanda a fost din nou taiata cu 0,75%) convinsi de necesitatea scaderii dobanzilor, in conformitate cu tendinta de dezinflatie.
Ce-i drept, locul de manevra este mare, BNR avand la dispozitie suficiente fractiuni procentuale de dobanda si cateva luni bune pana la momentul mult visat al alegerilor. Se pare ca dobanzile real pozitive acordate la depozitele constituite in moneda nationala i-au atras pe deponenti, la nivelul economisirii populatia si firmele preferand depozitele in lei, care au urcat in luna mai 2004 la 113.077 miliarde de lei, cu 2,2% peste nivelul din aprilie 2004.
Solicitantii nu prea mai tin cont de riscul valutar
Desi primii economisti ai tarii s-au plans ani la rand de dolarizarea sau euroizarea economiei, preferinta pentru valuta a romanilor se pare ca se mentine, dar in materie de credite. Solicitantii par a nu tine cont prea mult de riscul valutar care isi poate arata coltii dupa un an sau doi de la contractarea creditului. Potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei, creditele in valuta se mentin pe un ritm de crestere superior imprumuturilor in moneda nationala, in timp ce, la nivelul economisirii, populatia si firmele prefera depozitele in lei.
La nivelul agentilor economici, tendinta de economisire in lei s-a manifestat si mai pregnant, cresterea din luna mai ridicandu-se la 6,2%. O majorare superioara a fost consemnata pe palierul depozitelor la termen, care au avansat cu 8,3%, pana la 48.067 miliarde de lei.
In perioada 31 mai 2003-31 mai 2004, cresterea depozitelor in lei ale agentilor economici a fost de 54,2% (37,3% in termeni reali).
Cererea agregata poate mari deficitul contului curent
Dobanzile sunt mentinute la un nivel superior pentru a nu incuraja prea mult cererea agregata, indicator ce poate adanci deficitul de cont curent, principalul indicator urmarit de FMI, care a recomandat Romaniei sa-l sincronizeze cu rata de crestere economica de 5,5% din PIB. Acest deficit, reprezentand diferenta dintre intrarile si iesirile de capital, este in prezent cu cateva puncte procentuale mai sus decat rata de crestere economica, un nivel considerat de FMI -nesustenabil-.
Ministerul Finantelor – primul -profitor-
Dupa ce BNR a anuntat reducerea dobanzii de interventie la 20% pe an, a doua zi, Ministerul Finantelor Publice a atras de la bancile comerciale, prin doua emisiuni de certificate de trezorerie, sume mai mari decat cele programate, si la dobanzi in scadere.
Trezoreria a vandut certificate cu maturitate de un an in valoare de 2.014 miliarde de lei, in conditiile in care valoarea anuntata a emisiunii a fost de 1.000 miliarde de lei, iar bancile au depus cereri insumand peste 4.700 miliarde de lei. Randamentul mediu la care bancile comerciale participante la licitatie au acceptat sa subscrie titlurile a fost de 16,88% pe an, in scadere cu 0,36 puncte fata de licitatia similara desfasurata la 6 iulie. Randamentul maxim pe care Ministerul Finantelor a acceptat sa il plateasca pentru scadenta de un an a fost de 17,11%, comparativ cu 17,25% la emisiunea precedenta.
Cealalta licitatie de marti a avut ca obiect certificate de trezorerie cu scadenta la sase luni, in valoare de 500 miliarde de lei. Bancile au achizitionat integral titlurile, cererile depuse valorand 1.812 miliarde de lei.
Scaderea dobanzilor a fost mai pronuntata decat in cazul titlurilor cu termen de un an. Randamentul mediu s-a redus cu 0,47 puncte, pana la 16,94%, in comparatie cu licitatia din data de 22 iunie. De altfel, randamentul maxim acceptat de trezorerie a fost de 16,95%, fata de 17,79% in cazul licitatiei anterioare de titluri la sase luni.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
