Pe lângă multitudinea de standarde la care învăţământul românesc trebuie să se alinieze, integrarea în Uniunea Europeană aduce şi o schimbare majoră în ceea ce înseamnă libera circulaţie a studenţilor. Pentru ei, integrarea în UE se traduce în posibilitatea de a învăţa la universităţi de prestigiu pe bani mai puţini decât până acum, iar în anumite cazuri chiar mai ieftin decât în ţară. Universităţile europene îi aşteaptă de-acum pe studenţii români la fel ca şi pe cei străini. Pe lângă taxele mult mai mici, şi modul de înscriere va fi mult simplificat. Astfel că universităţile româneşti, mai ales cele care oferă locuri nebugetate, ar trebui să gândească în perspectivă şi să găsească noi metode de a atrage studenţii, în condiţiile în care taxele percepute de unele instituţii de învăţământ superior din Uniunea Europeană nu sunt cu mult mai mari decât cele din România.
Europeni cu drepturi depline
Dacă până acum studenţii români făceau parte din categoria -non-UE-, începând cu anul universitar 2007/2008 ei sunt cetăţeni europeni cu drepturi depline, astfel că vor fi trataţi ca atare. Taxele de mii sau zeci de mii de euro la universităţile bune ale Europei i-au descurajat pe tinerii români până acum. Nu mai este cazul, pentru că, din acest an, cei care vor să meargă la o universitate din Marea Britanie, Franţa, Spania sau ţările nordice vor plăti aceleaşi taxe anuale de studiu ca şi tinerii din ţările respective. Studentul român, în calitate de cetăţean european, va putea merge la facultăţile din UE ca orice student din ţările respective. Chiar şi gratuit. Asta însă cu condiţia să reuşească să ocupe un loc bugetat.
Taxe înjumătăţite
La unele universităţi, românii vor plăti taxe chiar înjumătăţite. Spre exemplu, dacă la Universitatea din Viena, până nu demult, un tânăr român plătea 730 de euro pe an, de acum va plăti doar 365. Tot în Austria, Universitatea din Innsbruck percepe pentru extracomunitari 1.500 de euro pe an, iar pentru studenţii din UE, 800. Diferenţa este mult mai mare între taxele percepute de una dintre cele mai bune instituţii de învăţământ superior din Europa, Universitatea din Maastricht, Olanda. Studenţii din afara Uniunii Europene plătesc pentru un singur an de studii la Maastricht 11.500 de euro. La Universitatea din Utrecht, taxa pentru studenţii din afara Uniunii este de 6.000 de euro, iar la cea din Amsterdam, 9.000 de euro. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, românii intră şi ei în categoria privilegiaţilor care pot urma cursurile celor mai tari universităţi olandeze cu 1.500 de euro pe an. Această sumă este valabilă pentru toate universităţile din Olanda. Cea mai bună universitate italiană, cea de la Bologna, îi va primi pe români cu aceeaşi taxă ca şi pe italieni, 500 de euro pe an, faţă de 4.000, cât trebuie să plătească cei din ţările non-UE. Cu toate că nu este membru al Uniunii Europene, Elveţia oferă reduceri substanţiale pentru studenţii comunitari. La Universitatea din Geneva, un an de studii costă aproximativ 2.200 de franci elveţieni pentru aceştia, în timp ce pentru extracomunitari taxa este de 10.750 de euro.
4.500 de euro, un an la Cambridge
Chiar dacă taxele pentru studenţii din ţările UE sunt mai mici, unele universităţi percep sume destul de piperate chiar şi pentru ei. Una dintre universităţile celebre ale lumii, Cambridge, solicită studenţilor, anual, o taxă de 3.000 de lire sterline, adică aproximativ 4.500 de euro. La această sumă se adaugă şi plata cazării în campusul din Cambridge. Aceasta se ridică la 10.000 de lire pentru un singur an. Ceea ce înseamnă 14.500 de euro. În total, un an de studii la Cambridge înseamnă 19.000 de euro. Astfel că un tânăr român, oricât de european ar fi, trebuie sa aibă mijloace materiale serioase pentru a urma o astfel de instituţie de învăţământ. Comparativ cu taxele percepute studenţilor extracomunitari, însă, aceste sume sunt mult mai mici. Până la 1 ianuarie 2007, românii plăteau pentru un an la Cambridge, pe lângă cele 10.000 de lire pentru cazare, între 9.000 şi 22.000 de lire pentru cursuri, în funcţie de specializări.
Master la preţuri rezonabile
În ceea ce priveşte studiile -post-graduate-, românii vor avea de acum -taxe europene- şi la cursurile de masterat la universităţile din Uniunea Europeană. Dacă un an de masterat la şcolile din străinătate costa chiar şi până la 12.000 de euro, taxele s-au înjumătăţit la majoritatea dintre ele. Spre exemplu, un an de masterat la Cambridge îl costă pe românul proaspăt european cam 200 de euro. Tot în Marea Britanie, la University College din Londra, faţă de 12.000 de lire cât plătesc masteranzii din ţările non-UE, românii vor plăti doar 3.400 de lire, la fel ca britanicii. În Olanda, la Maastricht, un an de master costă 1.500 de euro pentru cetăţenii UE, faţă de 11.500, cât plătesc cei din afara comunităţii. Mai ieftine sunt ofertele universităţilor franceze. La Nisa, un an de master îi va costa pe români 211 euro, iar pe studenţii non-UE, dublu. În Danemarca, la Universitatea de Sud, tinerii din ţările membre au şansa de a studia chiar gratuit, faţă de ceilalţi, care plătesc peste 19.000 de euro pe toţi cei trei ani de masterat. În România, media pentru un an de master este de 600 de euro.
O mare provocare
Taxele rezonabile impuse de instituţiile de învăţământ superior din ţările membre ale Uniunii Europene reprezintă o mare provocare pentru universităţile româneşti. Mai ales pentru facultăţile care oferă locuri nebugetate. Ele vor trebui să gândească noi strategii de a atrage studenţii, care ar putea să fie tentaţi mai mult de studiile la o universitate europeană. Un an de studiu pe un loc nebugetat la o universitate din România costă între 400 şi 600 de euro. Taxă care nu este mai mică decât la Universitatea din Bologna sau Universitatea din Viena, spre exemplu. -Va fi o încercare grea pentru universităţile noastre, pentru că trebuie să ne adaptăm rapid la standardele europene. Dacă până acum nu aveam competiţie, acum avem celelalte universităţi care vin cu oferta şi riscăm să rămânem fără studenţi-, a spus Ecaterina Andronescu, fost ministru al educaţiei.
Studii recunoscute în UE
Dacă până acum studenţii români trebuiau să dea diferenţe pentru a putea studia la o universitate străină, în cazul în care aleg să rămână în România pot sta liniştiţi. Diploma obţinută la universităţile româneşti este valabilă oriunde în ţările membre ale Uniunii Europene. Există însă o condiţie pe care studenţii trebuie să o respecte: să obţină numărul de credite cerute pentru a promova. Pe de altă parte, şi studenţii străini din Uniune care vin să urmeze cursuri oferite de universităţile româneşti obţin diplome recunoscute în ţara de origine şi în toate ţările membre. În România, străinii vor avea acelaşi regim ca sudenţii autohtoni. Adică, studiază gratuit dacă sunt pe un loc bugetat, cu condiţia de a îndeplini numărul de credite cerut de fiecare facultate/universitate în parte.
Interesaţi şi nu prea
Deschiderea largă pe care o au mai nou tinerii români spre universităţile din Europa îi atrage şi nu prea. Ei au argumente pro şi contra plecării în străinătate, argumente care nu ţin neapărat de tarifele practicate de universităţile din Uniunea Europeană. Spre exemplu, o mare parte din studenţii sibieni se declară reţinuţi în ceea ce priveşte continuarea studiilor în ţările membre UE. Aceasta deoarece cheltuielile legate de cazare sunt considerate prea mari faţă de cele din ţară. Depărtarea de cei dragi îi descumpăneşte pe unii. Alţii, care au terminat o facultate în România şi lucrează în prezent în companii multinaţionale din UE susţin că -educaţia pe care o primesc în facultăţile europene nu diferă cu mult faţă de cea din România-. Pe de altă parte, studenţii de la Facultatea de Inginerie, de pildă, cred că sunt privilegiaţi. Cei mai buni dintre ei sunt selectaţi încă de pe băncile facultăţii pentru a lucra pentru firme internaţionale, indiferent că studiază la facultăţi din România.
Adio, burse de merit!
Dacă studiile în străinătate se vor ieftini, pentru studenţii care învaţă în România şi sunt bursieri, aderarea înseamnă că ei ar putea pierde aceste bonificaţii, ca urmare a faptului că în UE astfel de burse nu se acordă din partea statului. -La noi este încurajată bursa profesională: înveţi bine, ai bursă. În ţările dezvoltate, acest fel de burse nu există. Acolo, studenţii primesc aşa-numitele burse profesionale de la companii. Statul nu dă decât burse sociale. Sistemul lor de finanţare este integral. Există state unde nu se cunoaşte noţiunea de şcoală la buget, iar altele, ca Franţa, care nu au noţiunea de învăţământ particular-, spune Ion Roşca, rectorul ASE-ului bucureştean.
Universităţile pe Internet
Newcastle University (Anglia) – http://www.ncl.ac.uk/
UCL London*s Global University (Anglia) – http://www.ucl.ac.uk/
Oxford University (Anglia) (foto) – http://www.admissions.ox.ac.uk/
Universitatea Cambridge (Anglia) – http://www.cam.ac.uk/
Utrecht University (Olanda) – http://www.uu.nl/
Maastricht University (Olanda) – http://www.ssc.unimaas.nl/
Universita degli studi di Bologna (Italia) – http://www.unibo.it/
Universite de Geneve (Elveţia) – http://www.unige.ch/
Universitatea din Amsterdam (Olanda) – http://www.uva.nl/
Universitatea din Innsbruck (Austria) – http://www.uibk.ac.at
Mihaela Parghel, Ştefan Musgociu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
