PICCJ a început urmărirea penală în cazul Institutului Cantacuzino, pentru neglijență în serviciu

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) a început urmărirea penală față de faptă în cazul Institutului Cantacuzino, pentru neglijență în serviciu și efectuarea unui studiu clinic fără respectarea normelor de bună practică, au declarat luni, pentru MEDIAFAX, oficiali ai instituției.
Potrivit surselor citate, urmărirea penală în acest caz a fost începută în urma unei sesizări a Corpului de control al primului ministru, transmisă Parchetului instanței supreme în urmă cu o săptămână.
Oficialii PICCJ au precizat că în acest caz nu este vizată nicio persoană, urmărirea penală fiind începută doar pentru faptă, respectiv pentru neglijență în serviciu și efectuarea unui studiu clinic fără respectarea normelor de bună practic. În baza probelor obținute de anchetatori se va decide dacă urmărirea penală va fi extinsă și față de persoană.
Sursele citate au mai arătat că la Parchetul instanței supreme a fost înregistrată și sesizarea transmisă de președintele Traian Băsescu, după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. În cazul acesteia nu a fost luată deocamdată o decizie privind urmărirea penală sau comasarea cu dosarul constituit în urma sesizării Corpului de control al premierului.
Președintele Traian Băsescu a decis, în 27 martie, ca raportul prezentat în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din care ar rezulta un management defectuos la Institutul Cantacuzino, să fie trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Administrația Prezidențială arăta atunci, într-un comunicat de presă, că membrii CSAT au discutat despre implicațiile în planul securității naționale ale disfuncțiilor constatate în activitatea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie "Cantacuzino".
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a apreciat că, din cauza managementului defectuos exercitat de conducerile succesive ale Institutului "Cantacuzino", din cauza nerespectării procedurilor, a controlului defectuos al procesului de producție, dar și a implicării improprii a Ministerului Sănătății, s-au înregistrat, în ultima perioadă, deficiențe care pot genera vulnerabilități la adresa stării de sănătate a populației și că se impune luarea unor măsuri pentru remedierea tuturor acestor deficiențe și pentru prevenirea repetării acestora.
Ministrul Sănătății preciza, în 28 martie, că raportul Organizației Mondiale a Sănătății privind vaccinul contaminat de la Institutul Cantacuzino a fost trimis de CSAT Parchetului instanței supreme și Curții Constituționale.
Întrebat dacă fostul ministru al Sănătății Eugen Nicolăescu este de vină pentru ceea ce s-a întâmplat la Cantacuzino, Bănicioiu a spus că raportul OMS este foarte clar.
"Cred că raportul prezentat de Organizația Mondială a Sănătății este foarte clar, nu confirmă supoziția privind sabotajul și nici alte probleme enunțate public, ci mai degrabă denotă tratare superficială. Cred că lucrurile au fost privite politic, de asumare a unei fapte pe care s-o pună neapărat în practică într-un termen cât mai scurt, cu obiective cât mai neclare. Nici măcar echipa care a manageriat acest fapt de la MS nu a avut clar ceea ce trebuie să se întâmple acolo", a precizat Bănicioiu.
Ministrul a mai spus că, în ceea ce s-a întâmplat la Institutul Cantacuzino, a fost vorba de management defectuos și presiune exercitată în mod nejustificat, ducând la realizarea a 400.000 de doze de vaccin neconform.
Experții OMS au făcut, în perioada 25-27 februarie, verificări la Institutul Cantacuzino din București, după ce acesta a produs 400.000 de doze de vaccin antigripal, însă nu au putut fi folosite, întrucât rezultatele testelor au indicat o concentrație foarte mare de endotoxine, care puteau să producă la administrare reacții adverse, precum febră sau șoc anafilactic.
Raportul OMS, obținut de MEDIAFAX, arată că la Institutul "Cantacuzino" nu există, se pare, un plan de business clar, bugetat, pentru următorii 5 – 10 ani, iar personalul angajat pentru producția vaccinului a început munca foarte târziu și sub tensiunea incertitudinii păstrării posturilor.
Olga Dumitrescu