Călin Popescu Tăriceanu și Dan Ioan Popescu, vizați de procurori în dosarul retehnologizării Hidroelectrica

Doi foști directori ai Hidroelectrica și Porțile de Fier I sunt urmăriți penal într-un dosar care vizează retehnologizarea companiei, procurorii DIICOT analizând fapte care ar fi avut loc începând cu anul 2000. Eugen Pena și Traian Oprea au fost audiați ieri de procurorii DIICOT, care le-au adus la cunoștință acuzațiile. Anchetatorii vizează însă 20 de persoane, cercetările merg în direcția infracțiunilor de abuz în serviciu, iar un prejudiciu a fost calculat provizoriu la suma de 185 de milioane de euro. Potrivit unor surse judiciare, țintele procurorilor sunt doi foști miniștri ai industriilor, Călin Popescu Tăriceanu și Dan Ioan Popescu. Foștii directori Eugen Pena și Traian Oprea sunt condamnați deja la câte cinci ani de închisoare, iar fostul ministru al industriilor Codruț Sereș a primit și el patru ani de închisoare cu executare, într-un alt dosar în care sunt judecați pentru contracte dezavantajoase pentru Hidroelectrica. Decizia nu este însă definitivă.
Cu privire la afacerea retehnologizării hidrocentralei, surse judiciare au declarat că în prezent nu au fost puși sub învinuire foști sau actuali miniștri, "dar investigația va conduce către această zonă". "Este vorba de retehnologizarea de la Porțile de Fier I și este vorba despre un abuz în serviciu făcut de toată direcțiunea și personalul de acolo. Investigația acoperă perioada din 2000 până în prezent și vizează toată conducerea Porțile de Fier și Hidroelectrica, și vedem apoi dacă ancheta se extinde în zona ministerială", au arătat sursele citate.
Presupusele fapte penale au fost aduse la cunoștința procurorilor în anul 2003, de către Ioan Talpeș, atunci consilierul pentru probleme de siguranță națională a lui Ion Iliescu. În perioada 2003-2004 s-a realizat o expertiză financiar contabilă, reieșind că nu ar fi existat nici un prejudiciu suferit de stat. S-a constituit însă un dosar penal, în primă fază la DNA. Procurorii de acolo nu au constatat însă existența faptelor de corupție, astfel încât l-au trimis la DIICOT.

Contracte fără licitație cu ”băieții deștepți”

Anchetatorii vizează două contracte de retehnologizare la ”Porțile de Fier I”. Primul a fost încheiat în 1997, în timpul guvernării Ciorbea, de către fosta companie de electricitate Renel cu firma elvețiană "Sulzer Hydro". Întrucât nu a existat o licitație și contractul a fost încredințat direct, au apărut primele semne de întrebare. Firma elvețiană, devenită ulterior  ”VaTech Hydro” era reprezentată în România de unul din ”băieții deștepți din energie”, Bogdan Buzăianu. Contractul de retehnologizare a fost aprobat printr-o hotărâre de guvern semnată de ministrul industriilor, Călin Popescu Tăriceanu și Mircea Ciumara, cel al finanțelor. Firma reprezentată de Bogdan Buzăianu a fost aleasă de Consiliul de Administrație al Renel, instituție condusă la acea vreme de Aureliu Leca. Ulterior semnării contractului, Leca a acuzat presiuni făcute în favoarea "Sulzer Hydro" de către Radu Boroianu, pe atunci ambasadorul Romaniei in Elvetia și a declarat că  în condițiile în care modernizarea era necesară la Porțile de Fier I, el a insistat pentru organizarea unei licitații. Leca a sesizat Administrația prezidențială, și a acuzat și presiuni venite din partea lui Buzăianu, pentru încredințarea directă a contractului. Ambele persoane nominalizate drept factori de presiune au negat însă implicarea la acest nivel.
Operațiunea s-a repetat și în cazul hidrocentralei Porțile de Fier II, cu aproximativ aceiași actori, în anul 2001. Firma reprezentată de Buzăianu, "VaTech Hydro",a semnat contractul cu Hidroelectrica (o parte din fosta Renel), iar încredințarea directă a fost decisă în timpul guvernului Adrian Năstase, în mandatul de ministru al Industriilor deținut de Dan Ioan Popescu. Unele informații arătau că intermediarul afacerii ar fi fost tot forma lui Buzăianu, ”Energy Consult”.
Ajuns ulterior premier, Călin Popescu Tăriceanu a respins toate acuzațiile cu privire la jocurile de interese din contractele cu Hidroelectrica, explicând că retehnologizarea și-a atins scopul. "Centrala reprezenta la vremea respectiva(1997, n.r) 20% din producția de energie a României și trebuia, după toate recomandările specialiștilor, începută reparația, deoarece durata de viata expirase" a spus Tăriceanu, argumentând că ”a procedat corect”, în acest caz.

Mihai Niculescu