Ochi pentru ochi, dinte pentru presedinte

Iniţiativa PSD de a-l suspenda pe Traian Băsescu nu numai că prinde contur, dar agită spiritele celor implicaţi sau care se uită de pe margine la fel de mult ca şi scandalul dintre preşedinte şi premier. Ce a pornit ca o reacţie aproape organică faţă de bileţelele transmise şi dezvăluite de cei ce reprezintă instituţiile statului s-a transformat într-o iniţiativă de amploare, pe care majoritatea au început să o ia în serios. Inclusiv cei care au stat la baza promovării ei. Un lucru este cert: PSD nu mai poate da înapoi.

Aflat într-un con de umbră, PSD a avut şansa de a veni în faţa electoratului într-un moment de tensiune şi vizibilitate maximă. Evenimentele se succedă cu repeziciune: blonda de la Cotroceni îşi aduce brusc aminte de un bilet pastelat, transmis de premier lui Traian Băsescu, pentru a interveni pentru Dinu Patriciu. Călin Popescu Tăriceanu neagă vehement acuzaţiile şi încearcă să arunce în derizoriu afirmaţiile Elenei Udrea. Spiritele se agită, analiştii politici se convulsionează şi dezbat presupusa existenţă a bileţelului, totul până când preşedintele ţării pune capăt incertitudinii şi arată biletul cu antetul Cancelariei Primului-Ministru. Dar evenimentele sunt departe de a-şi afla deznodământul. Partidul Conservator iese la rampă cu însemnări ale preşedintelui aflate pe un memoriu adresat ministrului Codruţ Şereş. Cercurile de interese îşi fac loc în mentalul colectiv: există intervenţii la nivel înalt de ambele părţi pentru anumite grupuri economice care au propria agendă. Nimeni nu e inocent, totul e o răfuială între foştii şi actualii liberali, se aude tot mai des sintagma -lupta pentru ciolan-. Dincolo de partizanii ambelor tabere se întrevede o lehamite care cuprinde încet marea masă de votanţi. -Nimănui nu-i pasă de omul simplu, de nevoile lui, scopul Puterii este altul decât cel declarat nouă, alegătorilor!-

Şi apare Opoziţia: Partidul Social Democrat vine cu soluţia extremă de a-l suspenda pe preşedinte şi de a iniţia o moţiune de cenzură. Efectul este imediat: social democraţii revin în centrul atenţiei, polarizează dezbaterile, alianţele se fac şi desfac în funcţie de umorile privitorilor. PSD înaintează graţios în demersul său, îşi permite să accepte sau să refuze ajutorul altor partide, ba mai mult, alege să se concentreze pe o singură acţiune, cea a suspendării preşedintelui. PC îi susţine, dar merge pe o linie separată. PRM se raliază unei lovituri date lui Traian Băsescu. Moţiunea de cenzură poate să mai aştepte, ceea ce îi obligă pe liberali la un balet dizgraţios. Toate acestea pe fondul unei coaliţii anti-Băsescu ce începe să îşi arate colţii. Presa nu mai e binevoitoare, editorialiştii acuză setea de putere a actualului preşedinte, internauţii aruncă în reţea petiţii online pro şi contra. Traian Băsescu nu mai e animalul politic de care se teme toată lumea. Apare la televizor vizibil agasat, face greşeli, loveşte în Iliescu, primeşte ulterior o replică dură, dă şi în Călin Popescu Tăriceanu, încasează şi de la el un interviu în prime-time, ameninţă, se retrage, e reactiv. Crescendo spectaculos, lumea aşteaptă…

Lumea aşteaptă finalul. Nu pentru a vedea cine a câştigat şi cine a pierdut, ci ca să revină la treburile importante. Filmul a fost aproape interesant, dar trebuie să se termine. Nu se poate lucra temeinic dacă stai cu un ochi la televizor. Scandalizaţi, pesediştii strigă -Nu mai vrem scandal!-. Au intrat în aceeaşi barcă a sterilităţii. Acuzaţiile principale ale Partidului Social Democrat constau în nerespectarea de către preşedintele ţării a legilor fundamentale, a Constituţiei. Răspunsul Opoziţiei a fost o nouă tulburare a apelor politicii româneşti. Din această lipsă de transparenţă nimeni nu mai stă să discearnă posibilii îndreptăţiţi. Răspunsul cu aceeaşi monedă pare a fi pericolul cel mai mare pentru un partid care, se pare, a eşuat în a-şi atrage simpatiile de mult pierdute. Electoratul ar trebui să transmită PSD-ului că nici Legea Talionului nu mai funcţionează în politică. Ciprian Săucan