Romanii si bulgarii, nedoriti in UE

La mai puţin de o lună de la aderarea oficială a Romaniei şi Bulgariei în marea familie europeană a Celor 27, rezultatul unui sondaj de opinie dat publicităţii de -Financial Times- vine ca un duş poate prea rece peste entuziasmul nostru. Două treimi din populaţia adultă a Germaniei, Marii Britanii, Franţei, Italiei şi Spaniei consideră o mare greşeală primirea Romaniei şi Bulgariei. De ce? Pentru că intrarea celor două ţări le-a afectat nivelul de trai, prin scăderea salariilor.

Iar cei mai supăraţi sunt germanii, 60 la sută din ei regretand intrarea noastră în UE. O surpriză ? Mai degrabă nu. E adevărat, în ultimul timp, presa occidentală şi-a sistat campania de discreditare a Romaniei şi a romanilor. Doar din cand în cand cate o publicaţie îşi aduce aminte de -pericolul- pe care-l reprezintă aceste ţări. E drept, romanii nu au adeverit pronosticurile lor alarmiste şi nu au dat năvală peste hotare, invadand ţările UE cu atitudinea lor de -cetăţeni de mana a doua-, cum nu s-au sfiit să ne catalogheze unii şi alţii. Ba au existat chiar speculaţii legate de o circulară care ar fi bantuit printre factorii de răspundere de la Bruxelles şi unde statele membre erau împărţite în trei categorii, Romania şi Bulgaria figurand la ultima rubrică. Iar comentariul care însoţea informaţia nu merită alte comentarii: -includerea Romaniei în această categorie înseamnă că, pentru UE, romanii şi bulgarii sunt simple forţe de muncă sau nimic-.

Toleranţă reciprocă

Posibil, este vorba de o pauză. Din păcate, a mai apărut ceva pentru care Romania va fi arătată cu degetul. După cum scria ieri publicţia britanică -The Guardian-, politicienii de extremă dreapta din Europa fac front comun, demonstrand un nivel ridicat de toleranţă reciprocă, în defavoarea forţelor de stanga, dezbinate de impactul schimbărilor industriale la scară globală. În opinia cotidianului, mult-aşteptata aderare a Romaniei şi Bulgariei la UE are efecte secundare. E vorba, preciza -The Guardian-, de aportul celor două state balcanice la formarea grupului de extremă dreapta din Parlamentul European, Identitate, Tradiţie şi Suveranitate.

Doi factori

Ambele ţări sunt reprezentate în noul grup politic din cadrul legislativului de la Strasbourg de politicieni care şi-au proclamat în mod deschis ura faţă de străini şi minorităţi naţionale, rromi, turci, evrei, unanim marginalizate şi dispreţuite, dezvăluie publicaţia britanică.

Doi factori au stat la baza reapariţiei extremei drepte în Europa de Est şi a capacităţii sale de a caştiga capital politic pe seama persoanelor defavorizate de transformările economice şi sociale ale regiunii: deficitul democratic acumulat în timpul războaielor din zonă şi al regimului socialist şi istoria tumultuoasă din această parte a Europei.

Instrumente politice

Miturile istorice, nota -The Guardian-, citat de Mediafax, reprezintă, de asemenea, instrumente politice puternice, aşa cum au demonstrat războaiele din fostul spaţiu iugoslav. Multiplele divizări teritoriale la care a fost supusă Polonia, urmările regimului maghiar în Slovacia sunt aspecte care au contribuit la ascensiunea extremei drepte. Instituţiile democratice nu sunt încă destul de mature pentru a face diferenţa între un protest justificat şi un act de manipulare. Sau pentru a opune rezistenţă atunci cand drepturile fundamentale ale omului sau cele politice sunt în pericol, sublinia cotidianul britanic.

Balanţă fragilă

Contribuţia neaşteptată a Romaniei şi Bulgariei la crearea blocului din Parlamentul European ar putea oferi un puternic imbold extremei drepte europene astfel, încat această orientare să se impună drept un actor politic acceptat pe întreg continentul. Acest fapt ar pune în pericol balanţa politică fragilă şi sistemul instituţional european, sporindu-i, de asemenea, vulnerabilitatea externă şi transformand Europa într-o pradă uşoară pentru acte extremiste, estima -The Guardian-.