Lucrarile ucrainene la Canalul Bistroe continua, iar autoritatile romane par a fi total neputincioase sa le impiedice in lipsa documentatiei pe care guvernul de la Kiev ar fi trebuit de ceva vreme sa o puna la dispozitia partii romane. Oficialii romani sustin ca nu pot face nimic pana cand le va parveni studiul de impact solicitat Ucrainei, nexistand instrumentele necesare pentru a contracara proiectul constructiei canalului. Cum ucrainenii nu au nici un interes sa-si sape singuri groapa, cei de la Bucuresti vor asista fara a putea face ceva la darea in folosinta a primului tronson de 3,5 kilometri al acestui canal, amenajat special pentru tranzitul cargourilor maritime de mare tonaj. Potrivit unor oficiali ucraineni, cei de la Kiev au inceput deja sa numere banii, demarand o serie de negocieri cu reprezentanti ai porturilor, agentiilor si companiilor de expeditie din Ucraina, Rusia si Kazahstan – potentiali clienti si beneficiari ai canalului. Ucrainenii se asteapta ca finalizarea lucrarilor la acest senal sa le asigure transferul a pana la 60% din traficul de tranzit existent pe cele trei brate romanesti, in conditiile in care acest flux reprezinta, la ora actuala, doar 2% din totalul tranzitului comercial ce are loc la varsarea Dunarii in mare.
Guvernul de la Bucuresti este pe cale sa asiste ca simplu spectator la darea de catre ucraineni in folosinta, la inceputul acestei toamne, a primului tronson de 3,5 kilometri ai canalului Bistroe, ce urmeaza a fi amenajat special pentru tranzitul cargourilor maritim de mare tonaj. Oficialii romani sustin ca nu pot face nimic fara studiul de impact solicitat Ucrainei, pe care cei de la Kiev nu se grabesc sa-l remita. Potrivit unor oficiali ucraineni, guvernul lor a demarat o serie de negocieri cu reprezentanti ai porturilor, agentiilor si companiilor de expeditie din Ucraina, Rusia si Kazahstan – potentiali clienti si beneficiari ai canalului. Ucrainenii se asteapta ca finalizarea lucrarilor la acest senal navigabil sa le asigure transferul a pana la 60 la suta din traficul de tranzit existent in prezent pe cele trei brate romanesti, in conditiile in care acest flux reprezinta la ora actuala doar doi la suta din totalul tranzitului comercial pe Dunare.
Primul tronson, gata de de finalizare
Sfidand toate semnalele si protestele internationale cu privire la riscul ecologic comportat de lucrarile de constructie la controversatul Canal Bistroe, ucrainenii au de gand sa finalizeze primul tronson de 3,5 kilometri aflat la gura de varsare in Marea Neagra – deci cu impactul cel mai semnificativ pentru ecosistemul Deltei Dunarii -, pana la comemorarea zilei independentei a acestei tari, datat 24 august, astfel incat, la 1 septembrie, primele nave sa poata intra pe canal. Potrivit directorului intreprinderii de stat Delta-Lotman, – cea care antreprenoriaza aceste lucrari si a angajat firma germana Moebius pentru executie -, Viktor Bvezdolnii, in momentul de fata, lucrarile la acest tronson au fost indeplinite in proportie de 85%, urmand ca la inceputul lui septembrie sa fie deschis circulatiei pentru navele maritime. Gestul are mai curand valoare propagandistica, de vreme ce restul de peste 150 de kilometri ai canalului vor fi in continuare impracticabili pentru un asemenea trafic maritim, finalizarea totala a lucrarilor la acest canal fiind estimata prin anii 2007-2008. Directorul ucrainean mai precizeaza ca, in paralel cu aceste lucrari, autoritatile ucrainene au demarat o serie de negocieri cu reprezentanti ai porturilor, agentiilor si companiilor de expeditie autohtone, rusesti si din Kazahstan, care ar putea deveni clienti si beneficiari ai tarifelor ce vor fi convenite pentru tranzitul pe acest senal maritim. Un prilej de popularizare a beneficiilor pe care le va aduce acest canal armatorilor si transportatorilor maritimi il va constitui desfasurarea lucrarilor -Forumului international de transport- pe care Kievul il va organiza in perioada 27-28 septembrie. Ucrainenii se asteapta ca astfel sa sparga monopolul romanesc in acest domeniu, ei estimand ca noul canal va prelua circa 60 la suta din fluxul existent in prezent in partea romaneasca a Deltei Dunarii, ceea ce ar insemna un salt foarte mare de la cele doua procente insignifiante la cat se ridica in prezent traficul maritim in partea ucraineana.
Neputinta mioritica
De cealalta parte, romanii se simt legati de maini si de picioare, mijloacele lor de actiune fiind zadarnicite de tacerea ucraineana, care nici pana la aceasta ora nu a transmis decat incomplet Bucurestiului datele privind impactul pe care construirea canalului Bistroe o va avea asupra mediului. Ministrul mediului, Speranta Ianculescu, a declarat ieri, ca Romania a solicitat Ucrainei un studiu privind impactul pe care constructia canalului il are asupra mediului, insa a primit o documentatie insuficienta, de numai 10 pagini. -Pana nu avem studiul de caz, nu putem face nimic. La acest moment, se poarta discutii la nivel de experti-, a completat Ianculescu. La randul sau, Virgil Munteanu, presedintele Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), afirma ca nu a inspectat lucrarile de pe canalul Bistroe si ca nu are de ce sa mearga acolo, atata vreme cat autoritatile ucrainene ar trebui sa transmita oficialilor romani studiul de impact asupra mediului. -Din partea romaneasca, in zona nu se vede nici macar un utilaj. In zona Bistroe s-a deplasat o echipa de experti ai Uniunii Europene, care va realiza un studiu paralel. Pana cand ne va parveni acest studiu, nu avem instrumentele necesare pentru a contracara proiectul constructiei canalului-, a declarat Munteanu.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
