Granicerii transnistreni se inarmeaza

Autoritatile autoproclamatei republici transnistrene au hotarat ca este cazul sa treaca la masuri de intimidare mult mai evidente. Prin urmare, s-a decis inarmarea a doua dintre punctele de control situate in zona de securitate a conflictului dintre Chisinau si Tiraspol. Militarii vor primi cate o pusca automata AK-74 cu doua incarcatoare si cate un pistol cu 16 gloante. -Ultimele actiuni ale partii moldovene de destabilizare a situatiei din perimetrul satelor Dorotkaia si Kosnita au creat premise favorabile declansarii de ample dezordini sociale in acest sector-, a incercat o justificare Vladimir Antiufeev, care-si spune ministrul securitatii din Transnistria. La ce s-a referit? Convinsa ca, in conditiile date, orice manifestare de forta, sub orice forma, nu face decat sa sporeasca starea de nervozitate, ducand, totodata, la interpretari eronate si rauvoitoare, conducerea Republicii Moldova a ordonat anularea exercitiilor militare planificate pentru octombrie. Pentru a reduce la maxim riscul tuturor -eventualelor neintelegeri-. Pe acest fundal, Ucraina a iesit din rampa, indemnand si sfatuind partile implicate in conflictul din stanga Nistrului sa se abtina de la orice ar putea agrava lucrurile. In conditiile in care, in cealalta parte a CSI, in Caucaz, razboiul pare tot mai aproape.

Kievul a mers mai departe cu sfaturile lui, avertizand ca orice blocada economica este cotraproductiva. Explicandu-se, vicepremierul ucrainean, Nikolai Azarov, a subliniat ca limitarea de catre guvernul de la Chisinau a libertatii de deplasare pe portiunea de granita dintre cele doua state nu contribuie la reglementarea crizei din Transnistria. -Intentiile declarate ale conducerii Republicii Moldova de a restrictiona deplasarea in respectiva zona este cu atat mai inacceptabila, cu cat va avea repercusiuni negative nu doar asupra dreptului la circulatie a cetatenilor, dar si asupra schimburilor de marfuri-. Adresandu-se direct sefului cabinetului de la Chisinau, Vasile Tarlev, Azarov l-a rugat sa atraga atentia subalternilor sai ce spun, ce cuvinte folosesc si pe ce ton se adreseaza ziaristilor si opiniei publice de pretutindeni. Aceasta punere la punct destul de severa confirma, oarecum, ipoteza conform careia Ucraina, tara ce detine presedintia rotativa a Consiliului sefilor de stat din CSI, si-a asumat, oarecum, misiunea de mediere a conflictului transnistrean.

Lasand, astfel, Moscovei posibilitatea de a se ocupa de cealalta mare problema aparuta la granitele Federatiei Ruse – situatia din Georgia. Si unde, o data cu lasarea serii, a reinceput razboiul: din nou s-au auzit schimburi de focuri, din nou au izbucnit incendii. Si, fireste, au fost reluate acuzatiile. Tbilisi a acuzat regiunea separatista Osetia de Sud ca a atacat satele georgiene din zona. Normal, regimul de la Thinvali a dezmintit, dand vina pe georgieni. A venit apoi bomba: osetinii au tras asupra convoiului de masini la bordul uneia dintre ele aflandu-se premierul georgian, Zurab Jvania. Nu este adevarat, s-a aparat, din nou, conducerea osetina. Un strigat ramas fara ecou. Reunit in regim de urgenta, parlamentul de la Tbilisi a cerut, in schimb, evacuarea imediata a bazelor militare ruse din Georgia. In locul unei reactii oficiale (printre altele, presedintele Vladimir Putin s-a intalnit ieri cu Patriarhul Moscovei si intregii Rusii, Aleksei al II-lea, pentru a discuta repatrierea in Rusia a unei icoane de la Vatican), politologul Viaceslav Tihonov, presedintele Fundatiei Politica, a declarat ca gestul deputatilor georgieni este semnalul de declansare a ostilitatilor militare. E adevarat, in ajun, liderul de la Kremlin anuntase majorarea cu 40 de procente a cheltuielilor destinate apararii. -Avem datoria de a intari capacitatea defensiva a fortelor noastre militare in toate categoriile de arme-, declarase Putin la o intalnire cu responsabili ai principalelor institutii de forta ale tarii.

Revenind la analistul Nikonov si la interpretarea lui privind evolutiile de ultima ora din Georgia, el a estimat ca, -din cate stiu, Parlamentul Georgiei nu are mandat pentru solutionarea unor astfel de chestiuni. Problema prezentei militare a Rusiei acolo este de competenta puterii executive. Asta ar fi una. In al doilea rand: Saakasvili este decis sa <castige> prin lupta razboiul din Osetia de Sud, ceea ce s-ar putea transforma intr-un adevarat genocid impotriv populatiei osetine. De aceea, indiferent de decizia parlamentului, ba chiar a guvernului georgian, Rusia nu are dreptul, nici din considerente politice, nici umanitare sa-si retraga contingentul de mentinere a pacii. In caz contrar, se va ajunge la o mare varsare de sange-, a aratat Nikonov. In context, el a tinut sa atraga atentia asupra faptului ca declaratia adoptata de legislativul de la Tbilisi precizeaza fara univoc determinarea Parlamentului Georgiei de a lupta. -Adica este dispus sa dea unda verde declansarii razboiului. Este un semnal pentru guvernul de la Moscova. Este avertismentul ca amenintarea razboiului este foarte reala-.