Instituita drept zi nationala a Romaniei, principala sarbatoare la nivel national, de regimul comunist – ziua de 23 august 1944 a fost denumita pana in decembrie 1989, fie -actul eliberator savarsit de glorioasa Armata Rosie-, fie -insurectia armata care a declansat revolutia sociala si nationala, antifascista si antiimperialista, condusa de Partidul Comunist Roman-. Astazi, rolul jucat de comunisti in august *44 nu e nici pe departe considerat ca major, fiind insa clar amstecul Moscovei, conform unui plan mai complex al lui Stalin, plan in care formarea – de exemplu in Romania – a Blocului National Democratic care ii includea si pe comunisti, alaturi de partidele istorice burgheze PNT, PNL si PSD constituia o etapa preliminara a instaurarii regimurilor comuniste vasale rusilor, in tarile din estul Europei.
In spatele lui Botnaras si Patrascanu se afla Moscova
Prezenta la negocierile cu reprezentantii partidelor istorice, a regelui Mihai I si a oamenilor din camarila sa, a lui Lucretiu Patrascanu, -un comunist de salon- dupa cum il caracterizeaza unii istorici, este considerata ca elocventa pentru teoria conform careia comunistii romani erau dirijati de Moscova, puterile occidentale fiind linistite dupa ce ministrul sovietic de extene Molotov declarase in aprilie *44 ca -URSS nu urmareste schimbarea oranduirii sociale din Romania-.
Lovitura de stat sau de palat, ori simplu act constitutional?
Astazi, ziua de 23 august 1944 este catalogata ca -lovitura de stat sau de palat-, ori un simplu act de demitere a maresalului Antonescu, si nu mai este in nici un caz considerata drept sarbatoare nationala a romanilor, fiind totusi apreciata de istoricii occidentali ca o zi istorica importanta, un eveniment decisiv in desfasurarea celui de al doilea razboi mondial, dar si un moment de rascruce in istoria romanilor. Majestatea Sa regele Mihai I, unul din actorii principali ai acelor momente, definea -actul de la 23 august 1944 drept un armistitiu- necesar in acele clipe pentru Romania, pentru a se evita transformarea tarii in teatru de razboi, asa cum intentiona maresalul Ion Antonescu, care insa permitea negocierile subterane ale politicienilor ramani cu reprezentanti ai aliatilor – Statele Unite, Anglia si URSS. Ce mai inseamna azi pentru romani 23 august *44? Cat de bine a fost ales momentul loviturii de palat si declararea unilaterala a armistitiului? Se puteau obtine conditii de armistitiu mai bune in alte imprejurari? Cine a avut de fapt rolul decisiv in ceea ce s-a intamplat atunci-regele, armata, comunistii?! Iata doar cateva intrebari la care am incercat sa aflam daca nu un raspuns clar, macar o pozitie a istoricilor, politicienilor si analistilor militari.
23 august *44 – o necesitate de -supravietuire nationala-
Generalul Mihail Ionescu, director al Institutului de Studii Politice de Aparare si Istorie Militara, considera actul de la 23 august 1944 ca pe o necesitare de -supravietuire nationala-, care ar fi trebuit sa aiba loc ceva mai devreme, pentru a putea sa obtinem conditii mai bune de armistitiu. Rolul armatei in desfasurarea acelor evenimente este considerat decisiv de generalul Ionescu, care defineste acest act ca pe o -schimbare de guvern, de orientare politica a Romaniei-, avand loc la solicitarea expresa a rgelui, care prin suprimarea regimului dictatorial a restabilit practic Constitutia din 1923. Cat priveste participarea comunistilor, se pare ca a fost vorba de o solicitare expresa a aliatilor in aceasta directie, probabil la insistentele URSS. Generalul Mihail Ionescu confirma si faptul ca generalul Aldea a jucat un rol important la 23 august 1944, el fiind acela care -l-a convins pe suveran, cand acesta mai sovaia, ca maresalul Antonescu trebuie arestat-.
La 23 august *44, romanii au ales -raul cel mai mic-
Doctorul Serban Milcoveanu, care a luat parte la acele evenimente asigurand transmiterea unor scrisori ale generalului Aldea catre comandantii armatelor romane care luptau in Rusia, sustine ca -23 august *44 este o zi trista pentru romani, un act disperat, unica solutie pentru romani atunci, care au ales raul cel mai mic-, deoarece, in caz contrar, daca nu se incheia imediat un armistitiu cu Aliatii, -se ajungea ca Romania sa devina camp de lupta pentru o buna perioada de timp, pentru ca linia de aparare Focsani-Namoloasa-Galati era bine consolidata-. Doctorul Milcoveanu mai precizeaza ca nu era voba de doua decrete regale cu care generalul Sanatescu sa poata jongla intre armata si guvern, cum sustin unii comentatori, ci de un decret de demitere a lui Antonescu si unul de numire a lui Sanatescu. Istoricii cauta sa fie mai -reci- in aprecierea actului de la 23 august 1944 atat Zoe Petre, cat si Adrian Cioroianu sustinand ca a fost vorba de solutia potrivita, la momentul potrivit. Ambii istoricii spun ca nu exista alternativa la participarea comunistilor si la incredintarea -pastrarii- antonestilor, care, ulterior, au fost predati rusilor. Cioroianu afirma ca echipele Paridului Comunist erau singurele pregatite sa indeplineasca aceasta misiune, coordonate de Emil Botnaras. Insa, in timp ce Zoe Petre considera ca a fost vorba de o lovitura de stat, Adrian Cioroianu defineste acel act ca pe o -demitere prin forta a maresalului Antonescu de catre regele Mihai, care era de drept seful statului-. Deci, Cioroianu se situeaza pe o pozitie asemanatoare generalului Mihail Ionescu, care invoca constutionalitatea actului de la 23 august *44.
Actuala putere politica incearca sa foloseasca 23 august in plan electoral
Dar in ceea ce priveste incercarea actualei puteri politice de la Bucuresti de a considera acesta zi prilej de sarbatoare pentru romani, cat si incercarea de a cauta apropieri de evenimentul debarcarii aliatilor in Normandia, si in consecinta de a sarbatori 23 august in acest context alaturi de occidentali, cei doi istorici au o pozitie comuna. Astfel, ambii cred ca nu este vorba despre o sarbatoare pentru noi, pentru ca tarile aliate au luptat pe tot parcursul razboiului impotriva Germaniei, in timp ce, pentru romani, a fost vorba de un act disperat de ultima ora, ce i-a luat prin surprindere chiar si pe rusi, in consecinta nu poate fi vorba de vreo semanare intre -intoarcerea armelor impotriva Germaniei- si debarcarea din Normandia. Adrian Cioroianu crede chiar ca este vorba de inscrierea, de catre actuala putere girata de PSD, a aniversarii a 60 de ani de la actul de la 23 august 1944, in sfera campaniei electorale, sperandu-se in obtinerea de beneficii in perspectiva alegerilor generale din noiembrie-decembrie.
Ceva adevar se pare ca este in acuzele istoricului liberal, pentru ca, desi nu se mai organizeaza defilari si spectacole grandioase pe stadioane, totusi, azi sunt programate manifestari ample pentru aniversarea lui 23 august *44, manifestari organizate de institutiile statului, guvern, presedintie si parlament. Se vor depune coroane de flori, se vor tine discursuri, toate astea vor fi mediatizate, televizate de unele posturi -la greu- s.a.m.d.
In ceea ce-i priveste pe -simplii cetateni-, o buna parte nu au in minte, cand vine vorba de 23 august, decat scosul cu forta din productie, de la cursuri, cu vreo cateva luni inainte, pe strazi, pentru -repetitii- ale parazilor civile, ale defilarilor prin fata tovarasului si a tovarasei. Asa ca, apropo de aniversare, mai bine nu !
-Gloriosul act de eliberare-
Fondatorul zirului -Curentul-, Pamfil Seicaru, caracterizeaza astfel, in articolul sau -Politica aistorica-, actul de la 23 august *44:
-Daca razboiul a fost o patetica verificare a potentialului moral si material al natiunii, in acelasi timp a fost si o penibila verificare a incapacitatii democratiei romane, care a angajat destinul poporului in graba cu care s-a precipitat sa impuna tarii – printr-o indrazneata mistificare – capitularea. Ce s-a salvat prin lovitura de stat din 23 august? Vieti omenesti? Cine are curajul sa faca inventarierea vietilor omenesti suprimate de catre trupele rusesti in primele luni de dupa capitulare? Bunuri materiale? Bunuri spirituale? Ce s-a salvat prin <gloriosul act de eliberare>? Cu ce frenezie au fost batjocorite sacrificiile unei armate eroice? Cu ce indrazneala unica a fost rasturnata tabla de valori, preamarindu-se actele de spionaj in favoarea unor puteri straine, dandu-se oricarei actiuni tradatoare un titlu de recunoastere nationala si etichetand ca criminali de razboi pe cei care participasera la lupta impotriva Rusiei Sovietice. La nici un popor nu s-a inregistart un caz similar de orgie a renegarii nationale-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
