Autoritatile de la Bucuresti au aniversat cu fast ziua de 23 august 1944

La a 60-a aniversare a zilei de 23 august 1944, autoritatile de la Bucuresti au decis s-o dea pe sarbatoare – asta in contextul aniversarii de catre Occident a debarcarii aliatilor in Normandia – desi pentru Romania faimoasa -intoarcere a armelor impotriva Germaniei hitleriste-, care a avut cu siguranta darul de a scurta razboiul, nu a reprezentat decat un act disperat, o solutie de ultima ora pentru salvarea tarii de la dezastru, care, printre altele, a deschis si calea comunizarii tarii – cum apreciaza istoricii si cei care au luat parte la acest eveniment. Totusi, puterea politica, liderii PSD, presedintele Romaniei, presedintii celor doua Camere ale parlamentului – care considera ca la 23 august *44 a fost vorba de o alaturare a Romaniei la fortele aliate – au participat ieri la o serie de manifestari aniversare, festiviste, care sunt taxate de partidele de opozitie si analistii politici ca facand parte din campania electorala a partidului de guvernamant. Manifestarile aniversare au inceput la ora 9.00, la Mormantul Eroului Necunoscut din Parcul Carol, unde au avut loc depuneri de coroane de flori. La ceremonie au participat Majestatea sa regele Mihai I si presedintele Ion Iliescu. Manifestarea s-a incheiat prin prezentarea onorului de Regimentul 30 Garda si Protocol -Mihai Viteazul-.

La ora 10.30, un ceremonial asemanator a avut loc in fata Universitatii Militare Nationale. La actiunile organizate la Mormantul Ostasului Necunoscut din Parcul Carol si la Monumentul Eroilor Patriei din fata Universitatii Nationale de Aparare au mai fost prezenti premierul Adrian Nastase, precum si presedintii celor doua Camere ale parlamentului. Manifestarile au fost organizate la initiativa Asociatiei Nationale a Veteranilor de Razboi. Dupa ceremonialul religios oficiat de un sobor de preoti militari, au fost depuse coroane de flori din partea Casei Regale, a presedintiei, guvernului, celor doua Camere ale parlamentului, corpului diplomatic acreditat la Bucuresti, Asociatiei Veteranilor de Razboi din MApN si MAI, Uniunii Nationale a Cadrelor Militare in Rezerva si Retragere din MApN si MAI, Uniunii Veteranilor de Razboi, Ministerului Culturii, Partidului Social Democrat si Primariei Capitalei.

Defilarea veteranilor de razboi, un moment de adevar

Dupa depunerea coroanelor de flori, cei mai tineri militari din MApN, Marina, Jandarmeria Romana, Pompieri au prezentat onorul veteranilor si invalizilor de razboi. Detasamentul calare din cadrul Comandamentului de Jandarmi al Municipiului Bucuresti a fost cel care a incheiat parada tinerilor. Un moment de adevar l-a constituit defilarea, dupa 60 de ani, a veteranilor si invalizilor de razboi care si-au adus aminte cu lacrimi in ochi de ziua de 23 august 1944. Formatia celor 100 de veterani si invalizi de razboi din toate armele apartinand MApN si MAI a fost deschisa de cele sase drapele de lupta ale unor unitati cu traditie din acele vremuri, dar si de cei opt cavaleri ai Ordinului Mihai Viteazul ramasi in viata. La sfarsitul ceremoniei, presedintele Ion Iliescu s-a intretinut timp de cateva minute cu persoanele care asistau la manifestare – printre care se aflau, in principal, varstnici – care i-au amintit sefului statului de nivelul scazut al pensiilor si i-au cerut sa gaseasca solutii pentru imbunatatirea nivelului lor de trai. Dupa aceste manifestari, presedintele Ion Iliescu a decorat 65 de veterani ai celui de-al doilea razboi mondial, in semn de apreciere pentru vitejia si curajul de care au dat dovada, iar apoi a oferit in cinstea lor un dejun la care au participat majestatile lor regele Mihai I si regina Ana.

Iliescu a -transferat- imperialismul de la americani la sovietici

Iliescu nu s-a putut abtine nici de aceasta data si a afirmat ca ziua de 23 august 1944 a fost un moment important pentru salvarea Romaniei si nu a avut legatura cu -evolutiile politice ulterioare-, care au fost -consecinta intelegerilor dintre marile puteri si a impartirii sferei de influenta-.

Iliescu a apreciat ca, in urma acestei conjuncturi politice, Romania a intrat in zona de influenta a imperialismului Uniunii Sovietice, de care s-a debarasat dupa 1989. Cum se poate observa, Iliescu foloseste sintagma imperialismul sovietic, care inlocuieste in vocabularul sau, dar nu si in sufletelul lui, expresia mult mai draga de imperialismul american, fara a pomeni nimic de -lagarul socialist- si -ciuma rosie comunista-. Potrivit lui Iliescu, dincolo de orice controverse, actul de la 23 august 1944 trebuie sarbatorit, iar cei are au participat la el trebuie omagiati. El a spus ca este normala o anumita reactie la evenimentele care s-au desfasurat dupa 23 august 1944, -combinate cu cultul personalitatii- si care au deformat semnificatia acestui moment.

Iliescu crede ca tara noastra trebuie sa se debaraseze -de orice fel de astfel de prejudecati, de orice fel de sechele ale unor abordari simpliste, primitive si ale unor politizari artificiale ale unui asemenea moment din istorie, inclusiv la adresa altor popoare si care au avut de suferit intr-o asemenea conflagratie-. La ce popoare s-o fi referit – sa fie vorba de -armatele eliberatoare- din Rasarit ?! Cat despre politizare, asistam din plin la un asemenea fenomen patronat de PSD si guvernul Nastase.

Academicienii vad 23 august pe acelasi plan cu debarcarea din Normandia

Ca sa fie tacamul complet, Academia Romana a organizat si ea, la 60 de ani de la 23 august 1944, o sesiune dedicata acestui act, pentru -a vorbi liber si a judeca drept- un eveniment -confiscat si adesea mistificat- pe vremea comunismului, dupa cum a explicat presedintele Academiei, Eugen Simion, unul dintre fanii lui Ion Iliescu, care a adaugat ca Academia Romana are si un motiv special sa faca lumina asupra momentului istoric: ea pregateste volumul 9 din -Tratatul de istorie a romanilor-, care se ocupa de aceasta -epoca tragica din timpul razboiului, cand un milion de romani au murit, au avut loc pierderi teritoriale, deportari si persecutii-. -Academia Romana este cea dintai chemata sa cerceteze aceasta tragedie colectiva-, considera Simion.

Ideea sa a fost impartasita si de un alt fan Iliescu, academicianul Dan Berindei, presedintele Sectiei de stiinte istorice si arheologie a Academiei, care a apreciat ca istoricii, nu impostorii, sunt datori sa reconstituie evenimentele din vara anului 1944. El a reprosat faptul ca s-au prezentat si alte aspecte referitoare la 23 august 1944, afimand ca: -in aceste zile, unele posturi de televiziune au prezentat emisiuni in alcatuiri ciudate. Hotarari ale puterii executive s-au substituit judecatii istoricilor, dandu-se sentinte. S-a ajuns pana acolo incat un astfel de moment deosebit, o pagina de istorie nationala, sa fie diabolizat si sa se puna intrebarea daca mai este cazul sa ne intoarcem memoria spre el. Dimpotriva, suntem datori s-o facem-. Pe de alta parte, istoricii participanti la sesiunea -23 august 1944 dupa 60 de ani – interpretari si reinterpretari- au vorbit despre semnificatiile intoarcerii armelor impotriva Germaniei, despre fortele politice din tara in acea perioada si despre derularea ceas cu ceas a evenimentelor pe 23 august. Istoricul Ioan Scurtu crede ca -prin arestarea lui Antonescu s-a pus capat unui razboi care din 1941 nu mai avea o justificare nationala. La 23 august, regele Mihai si partidele politice au luat o decizie salvatoare-.

Istoricul Florin Constantiniu sustine si el ca actiunile Romaniei au impiedicat aplicarea strategiei Germaniei, care urmarea castigarea de timp si control al spatiului. Romania -a privat Germania de doua aliniamente strategice – Focsani-Namoloasa-Galati si Muntii Carpati. De asemenea, iesirea Romaniei de pe orbita Germaniei a privat-o pe aceasta de un important zacamant de petrol. Am lovit in coordonatele esentiale ale strategiei pe care o avea Hitler in vara lui *44-, a concluzionat istoricul. Insa, in viziunea lui Constantiniu, momentul 23 august 1944 ar trebui pus alaturi de debarcarea din Normandia, celebrata in acest an, la fel ca insurectia poloneza din Varsovia din 1 august. -Hitler a fost cel care a pus actul de la 23 august alaturi de debarcare. Nu vad de ce am ezita noi, istoricii romani, sa facem acelasi lucru-, a intrebat retoric Florin Constantiniu. Credem ca raspunsul poate fi primit imediat din partea colegilor sai istorici, oameni de stiinta ca si dansul care stiu ca debarcarea din Normandia a fost o actiune pregatita din timp si nu un act disperat, o solutie de ultima clipa.

Oricum, ieri, 23 august 2004, in cadrul unei ceremonii desfasurate la Palatul Cotroceni, presedintele Romaniei, Ion Iliescu, a acordat o serie de ordine si medalii – pe deplin meritate – unor inalti ofiteri in retargere. Seara, la Palatul Cotroceni, a avut loc o receptie aniversara, la care a fost invitat – in casa stramosilor sai – si Majestatea Sa regele Mihai I- care chiar are cate ceva in comun cu acel 23 august *44.