Dobanzile relativ mari oferite de bancile comerciale la depozitele constituite in valuta reflecta, pe de o parte, nevoia unor institutii financiare de refinantare a activitatii de creditare in valuta, iar pe de alta parte, o preferinta mai veche a romanilor pentru dolari sau euro. Bancile comerciale vin in intampinarea acestei dorinte, oferind noi produse de economisire in valuta. Cum ar fi sa economisesti pe termen lung (doi ani) si sa beneficiezi de dobanda (4,5% la dolari si 5% la euro) inainte de scadenta, platita trimestrial? Acesta este ultimul produs de economisire lansat saptamana aceasta de Banca Comerciala -Ion Tiriac-. Randamente mari pot fi obtinute si la depozitele clasice, multe banci oferind dobanzi mai mari de 4% la depozitele constituite pe un an.
In materie de imprumuturi, romanii par a ignora riscul valutar, preferand in continuare indatorarea intr-o moneda puternica – dolar sau euro. Tendinta de indatorare a populatiei in valuta se mentine din cauza dobanzilor mari la creditele in moneda nationala, dobanzi cuprinse intre 23% si 30%. Analistii de piata apreciaza ca bancile comerciale au tot interesul ca marja intre cele doua categorii de dobanzi active (credite) si pasive (depozite) sa ramana aceeasi pentru ca profiturile lor nu agreeaza o scadere a acestei marje.
La depozitele clasice, dobanzi mai mari de 4% la depozitele constituite in euro pe o perioada de un an de zile ofera in prezent: Eurom Bank (4,25%), Banca Tiriac si Banca Romaneasca (4,25%), Carpatica (4%) si Miro Bank (4,35%). Pentru depozitele constituite in dolari, bancile care ofera dobanzi mai mari de 3% sunt: Carpatica (3,75%), Romexterra, Miro Bank (3,5%), Eurom Bank (3,5%), Banca Romaneasca (3,35%), Banca Tiriac (3,25%). Pentru depozitele clasice constituite pe 12 luni, Banca Comerciala Romana ofera o dobanda de 3% pentru dolari si 3,5% pentru euro. Bancile care au acces facil la linii de finantare din exterior ofera dobanzi mai scazute pentru depozitele in valuta: ING (1,25% pentru dolari si 1,6% pentru euro), HVB (1,20% pentru dolari), Raiffeisen (1,5% pentru dolari si 2,5% pentru euro), respectiv Banc Post (2,25% pentru dolari si 2,8% pentru euro). Ultimul produs in materie de economisire a fost lansat saptamana aceasta de Banca Comerciala Ion Tiriac – certificatul de depozit cu dobanda fixa platibila trimestrial, emis in valuta, pe termen de 24 de luni. Certificatul este remunerat cu o dobanda de de 4,5% pe an pentru dolari si 5% pentru euro, platita la fiecare trei luni. Valoarea minima de constituire este 1.000 de dolari sau euro, la care se pot adauga multiplii de 100 de dolari sau euro.
In ultimul an, depunerile in valuta au crescut cu 24,5%
In luna iunie, depunerile bancare in valuta ale populatiei s-au majorat cu 1,5%, pana la 93.753 miliarde de lei. Exprimate in euro, depozitele populatiei au crescut cu 1,9% si au reprezentat echivalentul a 2.308 milioane de euro. Exprimate tot in euro, depunerile in valuta ale rezidentilor s-au majorat, in perioada 30 iunie 2003 – 30 iunie 2004, cu 18,5%, iar depunerile in valuta ale populatiei au crescut cu 24,5%. Economiile populatiei s-au majorat in luna iunie cu 2,7%, pana la 116.152 miliarde de lei, ponderea acestora in masa monetara cifrandu-se la 22,9%. In perioada 30 iunie 2003 – 30 iunie 2004, economiile populatiei au crescut cu 23,7% (10,4% in termeni reali).
Romanii pefera valuta si la imprumuturi
In opinia analistilor economici, numai in conditiile accentuarii concurentei intre institutiile financiare se va manifesta si o presiune asupra diferentialului de dobanda (marja practicata intre dobanzile practicate la credite si cele la depozite). Deocamdata, scaderea dobanzii de interventie a BNR nu a adus dupa sine o miscare generala si semnificativa a dobanzilor practicate de bancile comerciale. Dobanzile la imprumuturile in lei au ramas la un nivel ridicat, in ciuda eforturilor Bancii Centrale de reducere in trei etape consecutive a ratei dobanzii de interventie.
Creditul neguvernamental in lei a crescut mai putin decat in valuta
In luna iunie, componenta in lei din creditul neguvernamental a crescut cu 0,5%, iar cea in valuta s-a majorat cu 5,5%, ajungand la un nivel de 351.464 miliarde de lei, in crestere cu 3,3% fata de luna precedenta (2,7% in termeni reali). Exprimat in euro, creditul in valuta s-a majorat cu 5,9%. In perioada 30 iunie 2003 – 30 iunie 2004 creditul neguvernamental a crescut cu 57,2% (40,4% in termeni reali), pe seama majorarii cu 53,6% a componentei in lei (37,2% in termeni reali) si cu 59,9% a componentei in valuta (exprimat in euro, cresterea creditului in valuta a fost de 48,3%).
BNR a majorat la inceputul lunii august rezerva minima obligatorie aferenta depozitelor in valuta de la 25% la 30%. Scopul declarat al bancii centrale a fost stimularea intermedierii financiare in moneda nationala, precum si gestionarea mai buna a riscurilor la nivelul sistemului institutiilor de credit.
Imprumuturile pe termen lung, cea mai mare crestere
Soldul creditelor raportate la Centrala Riscurilor Bancare (CRB), care monitorizeaza expunerea bancilor fata de un singur debitor ce depaseste 200 milioane de lei se apropie de 400.000 miliarde de lei, in crestere cu 3,3% fata de luna precedenta. Imprumuturile pe termen lung acordate populatiei au inregistrat cea mai mare crestere. Astfel, soldul creditelor pe termen lung raportate la CRB a ajuns in iunie la peste 61.000 miliarde de lei, in crestere cu 6,2% fata de luna mai. In termeni nominali, bancherii vorbesc de o cifra dubla fata de perioada similara a anului trecut. Creditele pe termen scurt, acordate pe o perioada mai mica de cinci ani reprezinta aproape jumatate din totalul imprumuturilor, cu un sold de peste 180.000 miliarde de lei.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
