Un studiu intitulat -Tintirea directa a inflatiei in Republica Ceha, Polonia si Ungaria – implementare si performante- indica o relativa tensionare intre mediul politic, cel de afaceri si bancile centrale, concluzie confirmata de experienta recenta a celor trei tari. Pe scurt, sefii bancilor centrale din Est au refuzat categoric sacrificarea tintei de scadere a inflatiei, in favoarea realizarii altor obiective economice sau sociale, si au subliniat ca o banca centrala nu poate fi supusa unor presiuni pentru promovarea unei politici monetare expansioniste, masura care a fost legiferata.
In ce priveste tara noastra, aceasta isi propune, in perspectiva anului 2005, sa realizeze un salt de la tinte intermediare la tintirea directa a inflatiei, care este privita drept o etapa superioara in stapanirea fenomenului inflationist si parte integranta a procesului de convergenta economica cu tarile Uniunii Europene in vederea aderarii. In acest sens, Banca Nationala a Romaniei (BNR) va publica rapoarte trimestriale asupra inflatiei, incepand de anul viitor, ca parte a trecerii graduale la regimul de tintire directa a inflatiei.
Oficiali din BNR spun ca aceste rapoarte vor contine previziuni asupra progreselor inregistrate de economie si vor indica exact unde sunt riscurile. In opinia oficialilor BNR, provocarea consta in dezvoltarea unui model econometric, care sa contina previziuni pe termen mediu, de pana la opt trimestre.
Relatii tensionate intre bancile centrale si guverne
Dupa adoptarea regimului de tintire directa a inflatiei, relatiile dintre bancile centrale si guvernele celor trei tari s-au tensionat considerabil, ajungandu-se la situatii in care cadrul institutional a fost incalcat sau modificat, pentru a se da prioritate altor obiective economice, se arata in acelasi studiu. In Republica Ceha, independenta bancii centrale a fost restransa temporar, in primul semestru al anului 2001, prin adoptarea unor amendamente la legea statutului Bancii Nationale a Cehiei (BNC).
O tentativa similara a avut loc in Polonia, in ultima parte a anului 2001, modificarile legislative propuse de cercuri apropiate guvernului nefiind insa adoptate. Totusi, guvernatorul Bancii Nationale a Poloniei a continuat sa fie supus unor presiuni si critici dure pentru a fi determinat sa promoveze o politica monetara expansionista. In plus, faptul ca guvernele au prerogative in ceea ce priveste stabilirea si modificarea regimului de curs a creat probleme bancilor centrale din cele trei tari, mai ales in Polonia (in 1999) si in Ungaria (in 2003).
Paradoxul cosului de produse de consum
In Cehia, printre cerintele tehnice de trecere la regimul de tintire directa a inflatiei s-a numarat alegerea unui indice de preturi adecvat. Tinta oficiala de inflatie a fost definita initial in termeni de inflatie neta, cu scopul de a declina responsabilitatea bancii centrale pentru factorii nemonetari, in principal, preturile administrate si modificarile in regimul fiscal. Astfel, din cosul de consum au fost eliminate acele categorii de marfuri si servicii (aproximativ 18%) pentru care nivelul preturilor sau al tarifelor era stabilit direct de catre autoritatile centrale sau locale sau beneficiau de o limita maxima. In functie de strategia guvernamentala in domeniu, lista categoriilor de bunuri incluse/excluse din indicele inflatiei nete era deschisa modificarilor.
Din 2002, Banca Nationala a Cehiei tinteste rata inflatiei determinata pe baza indicelui preturilor de consum, pentru aceasta identificandu-se o banda de fluctuatie in scadere constanta de la 3-5%, in ianuarie 2002, la 2-4% la sfarsitul anului 2005. Stabilirea limitelor acestei benzi s-a facut considerand ca impactul preturilor administrate asupra ratei inflatiei nu va depasi in nici un moment 1-1,5 puncte procentuale. Prin tintirea unui indice de preturi considerat reprezentativ la nivelul economiei, BNC a urmarit influentarea expectatiilor inflationiste.
Oficialii BNR sunt cu ochii pe tarile vecine
Adoptarea regimului de tintire directa a inflatiei in cele trei tari din Europa Centrala a favorizat coborarea durabila a ratei anuale a inflatiei sub pragul de 10%. Cu ochii pe tarile din jurul Romaniei care au aderat recent la Uniunea Europeana, BNR incearca sa stapaneasca potentialele pusee inflationiste, determinate, de exemplu, de cresterea constanta a preturilor la energie si combustibili, dar si al unor produse de consum, specifice cosului zilnic. -Implementarea noului regim de politica monetara a infrant inertia expectatiilor inflationiste-, se arata in studiu. In Ungaria, banca centrala a promovat o politica monetara restrictiva in anii 2001 si 2002, insa in 2003 a abandonat tinta anuala de inflatie si a cedat presiunilor guvernului pentru devalorizarea paritatii centrale a monedei nationale fata de euro. In Republica Ceha si Polonia, bancile centrale au rezistat presiunilor politice si au imprimat politicii monetare o conduita antiinflationista ferma, chiar si cu pretul incetinirii considerabile a ritmului de crestere economica si al majorarii ratei somajului. In cazul Poloniei, desi nivelul redus al inflatiei a fost obtinut cu costuri economice semnificative, acesta constituie o realizare majora. -Daca inflatia va fi mentinuta si in continuare la actualul nivel, beneficiile in planul cresterii economice si al atragerii investitiilor straine vor fi substantiale-, se arata intr-un studiu al expertilor FMI.
Se poate considera ca bancile centrale din aceste doua tari au iesit intarite din confruntarea cu autoritatile politice, reusind sa consolideze credibilitatea demersului antiinflationist.
Romanii prefera o inflatie cosmetizata
La noi, discutiile asupra ponderii reale pe care o detin diversele bunuri si servicii in cosul de consum au devenit deja sablon. -Oamenii vor simti o inflatie mai mica in propiile buzunare, in primul rand, cand va fi mai cinstit calculata. Nu-i acuzam pe statisticieni de rea-credinta, ci de o anumita manipulare a cosului de produse. De exemplu, ponderea energiei, la noi, in cosul zilnic este 8%, o cifra ridicola. Dar, cum se obtine? La oras este 30%, daca nu mai mult, si la tara este zero. Si atunci, adunand mere cu pere iti da o pondere in cosul de consum de 8%, ceea ce este ridicol. Toti stim ca nu este adevarat. Poate la mine reprezinta caldura 8%, numai ca nu prea sunt tipic-, ne-a declarat o persoana influenta din mediul bancar.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
