Guvernul si celelalte autoritati incapabile, in ochii romanului, de gestionarea banilor UE

Problema existentei unui deficit de informare a publicului romanesc, cu privire la modul de acordare si gestionare de catre institutiile abilitate ale fondurilor Uniunii Europene, neincrederea si chiar suspiciunea care deriva din aceasta stare de fapt si cautarea solutiilor de contracarare au reprezentat subiectul primei zile de lucrari a seminarului desfasurat in perioada 30-31 august la Sovata, cu tema -transparenta si integritate in gestionarea fondurilor UE in Romania-. Mai mult, spre surpriza oficialilor ministeriali participanti la seminar si in mod sigur si spre nemultumirea lor, autoritatile centrale si locale nu sunt creditate cu prea multa incredere de catre populatie, IMM-uri si ONG-uri, potrivit unui studiu IRSOP comandat de catre Delegatia Comisiei Europene din Romania, credibilitatea institutiilor implicate in procesul de acordare a fondurilor comunitare fiind in buna masura afectata de scandalurile din acest domeniu, dar si de incercarile de -musamalizare- a acestora. Continuarea existentei unei anumite lipse de transparenta in procedura de obtinere, acordare, monitorizare si control a fondurilor comunitare, de altfel recunoscuta de catre ministrul integrarii europene, Alexandru Fercas, si semnalata din nou de reprezentantii Delegatiei Comisiei Europene, pare a sta la baza sanctiunii morale administrate institutiilor statului de catre segmentele socio-economice care au constituit subiectii acestui sondaj.

Lipsa de incredere in propriile forte si institutii

Astfel, perceptia publica a fraudei in utilizarea fondurilor UE nu se prezinta pozitiv pentru actorii institutionali implicati. Comandat de catre oficialii Delegatiei, sondajul IRSOP a fost realizat la sfarsitul acestei primaveri, avand ca subiecte patru mari segmente sociale, implicate in domeniul fondurilor comunitare: populatie, IMM-uri, ONG-uri si autoritatile locale angajate direct in procesul de evaluare, distributie si monitorizare a acestor ajutoare comunitare. Daca toate cele patru categorii de subiecti cad de acord asupra faptului, fondurile UE ajuta la integrarea Romaniei, rezolvand unele probleme, doar 56% din populatie, 44% din IMM-uri si 64% din ONG-uri cred ca aceste sume sunt acordate fara vreun scop ascuns, aceasta rezerva neimpiedicand subiectii sa acorde Delegatiei Comisiei Europene cea mai mare incredere dintre institutiile care se ocupa cu acordarea fondurilor comunitare – 65% la nivelul publicului larg, 78% – IMM-uri, 88% – ONG-uri si 38% – autoritati locale. La polul opus, al lipsei de incredere in capabilitatile lor, se situeaza ministerele, primariile, consiliile judetene si prefecturile creditate cu procente ce oscileaza intre intervalul de 24% si 38%. De asemenea, doar 29 din repondentii din partea publicului larg cred ca fondurile sunt corect distribuite, procentul scazand in cazul IMM-urilor si ONG-urilor – 25%, respectiv 23%. O situatie similara se regaseste si in cazul caracterului transparent al distributiei acestor fonduri, in special populatia (61%) si IMM-urile (64%) considerand ca aceasta nu exista. Oamenii de rand nu au incredere nici in propriile forte de a obtine un astfel de fond, doar 23% aratandu-se optimisti in acest sens. Pe de alta parte, daca subiectii sunt de parere ca Delegatia CE este credibila, fiind capabila sa gestioneze cu succes distributia fondurilor, monitorizarea implementarii proiectelor de finantare si chiar sanctionarea beneficiarilor care nu respecta regulile, ei isi manifesta suspiciunea fata de corectitudinea modului de distribuire a acestor sume. Astfel, posibilitatea -strecurarii- unor fraude in acest proces este intrevazuta de 59% din populatie, 73% din IMM-uri, 44% la nivelul ONG-urilor si doar de 6% din autoritatile locale chestionate. La baza acestei stari de fapt stau, potrivit sondajului IRSOP, scandalurile de coruptie aparute in presa, legate de fondurile UE, studiul dovedind ca subiectii sunt foarte bine informati cu privire la astfel de cazuri precum cel al fostului ministru al integrarii, Hildegard Puwak, sau al unor baroni locali implicati in alte situatii de obtinere de fonduri SAPARD sau de alt tip, autoritatile locale dovedind o mai mica informare in aceasta directie. De altfel, repondentii percep guvernul roman ca avand o anumita pozitie duplicitara in aceste scandaluri si chiar avand intentii de musamalizare a acestora, 60% si respectiv 62% din IMM-uri si ONG-uri, dar si 37% din segmentul publicului chestionat percepand executivul ca o institutie deja incercata sa ascunda fraudele.

-Coruptie, suspiciune, perceptie-

Nici seful interimar al Delegatiei Comisiei Europene, Giorgio Ficcarelli, nu i-a menajat pe oficialii ministeriali romani, atragand atentia asupra unor carente constatate in procedura de acordare a fondurilor comunitare – lipsa unei imagini clare a cetateanului de rand asupra acestui proces, care naste coruptie, suspiciune si probleme de perceptie. -Nu e vorba numai de procedura, ci si despre transparenta, competenta, nediscriminare, dar si cum putem comunica mai bine, cum putem informa mai bine-, a mai spus Ficcarelli. De asemenea ,oficialul european a atras atentia ca CE -are o abordare de toleranta zero fata de fenomenele fraudei si coruptiei-. -Existenta fondurilor UE, platite de contribuabili aflati la mii de kilometri departare, creeaza imaginea falsa ca fondurile pot fi folosite in alt scop si ca controlul va fi unul mai usor, mai superficial-, a conchis oficialul european, aratand ca trebuie dusa o campanie de constientizare a falsitatii acestei idei. La randul sau, ministrul de resort a recunoscut existenta -deficitului de informare-, pledand pentru asumarea de catre autoritati a resonsabilitatilor in privinta utilizarii banului public.