Băsescu a chemat la consultări partidele politice în chestiunea Constituției

Trecerea de la parlamentul bicameral la cel unicameral este cea mai importantă temă de dezbatere pentru clasa politică românească în următorul interval de timp, pentru punerea în practică a voinței românilor, exprimată la referendumul cerut de șeful statului în toamna trecută. Dincolo de politizarea excesivă a acestui subiect major din spațiul media, coaliția GRIVCO PSD-PNL a făcut până în acest moment tot ce i-a stat în putință să blocheze propunerea PD-L de constituire a comisiei tehnice pentru pregătirea unicameralului, astfel încât să nu piardă privilegiile și mandatele din actuala arhitectură politică. Pe de altă parte, miza opoziției este centrată pe amânarea sine die a acestui deziderat, astfel încât alegerile generale din toamna lui 2012 să se desfășoare după canoanele legislativului unicameral. În acest sens, șeful statului i-a chemat astăzi la Cotroceni, începând cu orele 15.00, pe liderii partidelor parlamentare și ai grupului independenților pentru consultări în vederea deblocării unicameralului și, implicit, pentru pregătirea modificării Constituției. Pe de altă parte, tandemul PSD-PNL a dus un război deschis la Parlament, boicotând constituirea comisiei tehnice pentru trecerea la legislativul unicameral, precum și lucrările din plenul Camerei Deputaților. În fond, în spatele acestor ostilități se ascund interesele meschine ale jocurilor de culise tipice politicii românești de tranziție din anii ‘90, care au la bază privilegii și bani în rotativa puterii, pe care liderii PSD-PNL se tem că le vor pierde în fața democrat-liberalilor.

Doleanțele tandemului PSD-PNL

Din tabăra opoziției, reformarea Parlamentului și a Constituției se vede diferit. Astfel, PSD propune revizuirea Constituției în sensul transformării României în republică parlamentară, astfel încât șeful statului să nu mai fie ales direct, ci de către o Adunare formată din membrii Parlamentului și dintr-un număr egal de electori, desemnați de consiliile județene, după modelul german. În acest sens, vicepreședintele PSD, coordonatorul comisiei PSD pentru revizuirea Constituției, Ion Chelaru, susținea că referendumul organizat de președinte  privind reducerea numărului de parlamentari și introducerea Parlamentului unicameral nu este obligatoriu, ci doar consultativ. Potrivit acestuia, principalele teze pe care PSD le propune vizează menținerea bicameralismului și transformarea României în republică parlamentară. El a  mai adăugat faptul că social-democrații doresc ca sistemul bicameral să fie configurat prin instituirea unui bicameralism diferențiat, care implică stabilirea unor atribuții diferite pentru cele două Camere și prin instituirea unei modalități diferite de desemnare a membrilor celor două Camere. La rândul lor, liberalii merg tot pe varianta legislativului bicameral și pe diminuarea atribuțiilor șefului statului, pentru transformarea funcției prezidențiale în funcție pur decorativă. În acest sens, edificatoare au fost proiectele propuse de deputații liberali Călin Popescu Tăriceanu și Tudor Chiuariu, care au mers pe ideea transformării Senatului într-o Cameră a reprezentanților consiliilor locale care să se ocupe numai de probleme administrative, anulându-i astfel funcția ponderatoare. Pe de altă parte, unele idei din aceste proiecte au mai fost exemplificate în perioada interbelică de către Regele Carol al II-lea care, sătul de rotativa partidelor democratice, a instaurat modelul autoritarist prin Constituția din 1938.

Fantoma „formelor fără fond“?

De cealaltă parte a baricadei, liderii democrat-liberalilor și cei din grupul independenților au declarat deschis opțiunea pentru parlamentul unicameral, în conformitate cu voința românilor, exprimată la referendumul din toamnă. Pe de altă parte, în rândul democrat-liberalilor se duce o luptă de idei între modelul republicii prezidențiale franceze (n.r. – al cărui promotor este europarlamentarul Cristian Preda) și modelul bipolarismului american (promovat de deputatul Sever Voinescu). În concluzie, medierea inițiată de șeful statului cu partidele politice este deosebit de importantă în determinarea manierei de aplicare a unicameralului, în contextul în care actorii politici principali aleargă după forme fără fond.