Preşedintele Republicii italiene, Giorgio Napolitano a început ieri dimineaţă consultări politice pentru a decide soarta crizei politice generată de demisia din ajun a premierului Romano Prodi. Conform Constituţiei, şeful statului poate opta fie să supună guvernul de centru-stânga unui vot de încredere în cele două Camere ale legislativului, fie să-i încredinţeze lui Prodi formarea unei noi echipe. Mai există şi o a treia variantă, cea a dizolvării Parlamentului, pentru convocarea de alegeri. Este scenariul ultimei soluţii. Discuţiile au continuat toată dimineaţa, primul convocat fiind preşedintele Camerei deputaţilor, Fausto Bertinotti, din partea partidului Ronfondări comuniste. Mai fuseseră chemaţi alţi foşti preşedinţi şi şefi de grupuri parlamentare. Spre seară era aşteptată o intervenţie a preşedintelui Napolitano. Prodi nu era obligat să-şi depună cererea de eliberare din funcţie. Dar îşi asumase responsabilitatea pentru politica lui externă. Şi a pierdut. Senatul i-a dat un vot negativ. Nu a fost un gest surpriză. Analiştii anticipaseră o asemenea evoluţie. Totuşi, principalele partide ale coaliţiei de centru stânga vor ca Prodi să fie reconfirmat ca şef al cabinetului. -Suntem gata să-i acordăm încrederea noastră-, a spus în acest sens, Dario Franceschini, liderul coaliţiei. Ceva mai târziu Prodi însuşi se declara efectiv pregătit să conducă guvernul, dar cu condiţia expresă ca majoritatea de centru stânga să-i asigure sprijinul. -Prodi a recunoscut că este vorba de o criză gravă şi că el nu are o majoritate în Senat. Dar el este gata să revină la cârma cabinetului, numai că are nevoie de suportul tutoror partidelor majorităţii-, a spus purtătorul de cuvânt al demisionarului, Silvio Sircana.
Afganistan şi baza americană
Ce l-a dat jos pe Prodi, după nouă luni de guvernare? Politica lui faţă de Statele Unite, refuzul de a-şi retrage trupele din Afganistan şi planurile de extindere a bazei americane din apropiere de Vicenza. Zilele trecute, o demonstraţie uriaşă a protestat împotriva acestor proiecte de lărgire. O manifestaţie care a mai înclinat un pic balanţa în favoarea votului negativ din Senat. Iar scandalul atât de mediatizat în Peninsulă şi iscat de scrisoarea semnată de şase ambasadori străini în Italia, printre care şi cel al României, prin care autorităţile de la Roma erau îndemnate să-şi păstreze soldaţii în Afganistan, a amplificat nemulţumirea parlamentarilor. S-a vorbit inclusiv de tentativă de influenţare a politicii interne, de amestec în treburile unui stat suveran. Şi într-un caz şi în celălalt, şeful diplomaţiei de la Roma, Massimo D*Alema a spus că la mijloc sunt relaţii cu Statele Untie. -Ar fi un gest ostil din partea noastră-, a explicat ministrul de externe. Miercuri seară, Prodi demisiona.
De trei ori victimă
Este pentru a treia oară când Romano Prodi devine victimă a retragerii sprijinului de către aliaţii său comunişti. -Este un film pe care l-am mai văzut-, spunea istoricul Marco Pannella. Prima dată a fost în octombrie 1997. A doua oară un an mai târziu, în octombrie 1998.
Il Profesore
Supranumit -Il Profesore-, suspectat că în tinereţe ar fi lucrat pentru serviciile ruseşti, Romano Prodi, fost preşedinte al Comisiei europene este un om al compromisiului. Economist sobru, originar din regiunea Boloniei, el nu a mizat niciodată pe carismă pentru a-l învinge pe magnatul media şi specialistul în marketing politic, Silvio Berlusconi. Şi-a făcut intrarea în politică târziu, la vârsta de 50 de ani, în urma unui scandal de corupţie generat de operaţiunea -Mâini curate-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
