Sesizarea privind delimitarea platoului continental, pe ultima suta de metri

Cum cele 23 de runde de negocieri purtate de catre diplomatia romaneasca cu partea ucraineana pe tema delimitarii platoului continental si a zonelor economice exclusive ale celor doua state in Marea Neagra nu par a avea nici o finalitate, tara noastra urmeaza sa sezizeze unilateral problema, pana la sfarsitul acestei luni, Curtii Internationale de Justitie (CIJ) de la Haga. Romaania pune astfel in practica, cu o intarziere de patru ani, prevederile Acordului conex Tratatului politic de baza romano-ucrainean, semnat la 2 iunie 1997, de catre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei, prin care s-a convenit negocierea Acordului pentru delimitarea platoului continental si a zonelor economice, cele doua parti cazand atunci de acord ca in cazul in care aceste negocieri nu vor duce la incheierea intelegerii intr-un termen de doi ani, problematica sa fie solutionata de CIJ, la cererea oricarei parti, cu conditia intrarii in vigoare a Tratatului romano-ucrainean privind regimul frontierei de stat. Cum negocierile romano-ucrainene dureaza de sase ani, iar Tratatul a intrat in vigoare la 27 mai 2004, conditiile de punere in aplicare a unui asemenea demers unilateral sunt intrunite.

Decizia CIJ, obligatorie pentru partile implicate

In conformitate cu prevederile Statutului, fiecare dintre parti urmeaza sa fie reprezentate de agenti, acestia putand fi asistati in fata Curtii de consilieri sau avocati. In calitate de agent al Romaniei a fost desemnat Bogdan Aurescu, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe. Decizia autoritatilor romane de a apela la instanta de la Haga pare a fi motivata si de recentul proiect ucrainean de constructie a canalului Bistroe, in zona protejata a Deltei Dunarii. De altfel, o data cu sesizarea CIJ, Guvernul Romaniei va transmite Curtii si memoriul in cazul Bistroe, aflat intr-o faza avansata de finalizare. De remarcat ca decizia CIJ are caracter definitiv si fara drept de apel, avand caracter obligatoriu intre parti, in cazul in care oricare dintre acestea nu ar respecta obligatiile ce ii revin in urma deciziei, cealalta parte putandu-se adresa Consiliului de Securitate al ONU, care va putea decide cu privire la masurile pentru punerea in aplicare a deciziei.

Principiul echidistantei versus…?

Diferendul consta in pozitiile ireconciliabile pe care s-au plasat cele doua state in abordarea problemei metodei folosite pentru delimitare, in special fata de cea care ar fi urmat sa fie folosita pentru stabilirea spatiilor maritime. Bucurestiul a facut apel la metoda echidistantei/circumstante speciale, o practica frecvent utilizata in cazuri de acest gen si confirmata de jurisprudenta CIJ in 18 situatii similare, ce consta in trasarea unei linii de echidistanta (pentru tarmurile adiacente), respectiv a unei mediane (pentru tarmurile aflate fata in fata) provizorii, urmand ca, in functie de circumstantele speciale ale zonei de delimitat, in acest caz Insula Serpilor, aceasta sa fie modificata ulterior. Printre cele mai ilustrative cazuri in care Haga s-a pronuntat in favoarea principiului echidistantei se numara cel al delimitarii platoului continental in Marea Nordului – cazul RFG. v. Danemarca si RFG v. Olanda (1969) sau al platoului continental in Marea Manecii, intre Marea Britanie si Franta (1977). In replica, cei de la Kiev au recurs la o metoda care nu are ca fundament nici un acord international si nici jurisprudenta CIJ, dorind ca delimitarea sa se realizeze luand in calcul intreg tarmul sau la Marea Neagra si sustinand ca Insula Serpilor – marul discordiei- este locuibila si, ca atare, ar trebui sa ii revina platoul continental – zona unde ar putea exista zacaminte de petrol sau gaze naturale – si o zona economica proprie. Oficilii romani acuza insa abuzul la care se deda Ucraina pentru a induce, in mod artficial, aceasta stare, aducand pamant, copaci si soldati pe insula, constituind chiar si un post telefonic pentru a da parenta unei vieti sociale si economice.