Abandonul scolar se pastreaza intr-o proportie destul de mare. In functie de ciclul de scolarizare, procentajele furnizate Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului de catre Institutul National de Statistica variaza pentru fiecare an scolar. Ceea ce este demn de semnalat este ca ratele respective s-au aflat intr-o relativa descrestere continua in ultimii ani, cu o singura exceptie: anul scolar 2001-2002.
Astfel, in intervalul 1990-1991 procentajul renuntarii la scoala era de 4,9% si s-a ajuns ca in anul scolar 2000-2001 abandonul sa fie de doar 1,8%, potrivit datelor MECT. In schimb, in perioada 2001-2002, rata abandonului scolar a depasit 2,3%… Procentajele nu pot spune tot, pentru ca pe fondul de scadere a natalitatii, totalul la care se face raportarea difera de la an la an. Daca in 1990 existau 2,9 milioane de elevi, in 2002 totalul acestora abia se apropia de 2,3 milioane.
In cifre, pentru perioada 1990-1991 este dat sunt peste 152.000 de abandonuri, iar numarul a scazut semnificativ in urmatorii ani si s-a ajuns ca intre 2000 si 2001 doar aproximativ 61.000 de copii si tineri sa renunte la scoala. La finele anului scolar urmator, numarul abandonurilor s-a ridicat la peste 75.000…
Gimnaziul pare a fi cel mai afectat; intre 2000 si 2001, aproape 8.000 de tineri au preferat sa plece din sistem, in timp ce intre 2001 si 2002 numarul acestora depasea 17.000!
Nici perioada 2002-2003 nu pare sa fie prea roz din acest punct de vedere, chiar daca a fost demarat programul guvernamental -lapte & corn-.
Romii, -campioni- in… lipsa!
Cel mai mare numar de abandonuri si nescolarizati provine din randul etniei rome. La nivel national, cifre neoficiale indica o rata a abandonului de aproximativ 50% la nivelul acestei etnii. Exista mai multe moduri de a privi acest fenomen care se numeste abandon scolar. -Noi vorbim de abandon scolar la nivel de an scolar, la nivel de ciclu, la nivel de invatamant obligatoriu – din clasa a VIII-a pana intr-a X-a. Mai exista si o alta maniera de abordare a abandonului educational, cea a Uniunii Europene-, explica directorul general al Directiei Generale de Evaluare, Prognoze si Dezvoltare din cadrul MECT, prof. Ioan Neacsu. Dar, in continuare, exista si multi nescolarizati, care nu pot fi contabilizati de sistemul educational decat prin diferenta existenta intre datele Institului National de Statistica si cele ale MECT.
Cauzele care conduc la parasirea scolii
Factorii cu cea mai mare raspandire in abandonul scolar sunt saracia, repetentia si chiar migratia externa. Daca in momentul de fata se cunoaste ca peste granite exista aproximativ doua milioane de romani – din care mai putin de jumatate lucreaza fara forme legale in tarile respective, multi dintre ei fiind plecati cu tot cu copii -, practic si migratia poate fi luata in calculul abandonului scolar. -Unii pleaca definitiv, altii doar pe perioada in care parintii lucreaza acolo. Si noua nu vine sa ne spuna nimeni unde au plecat… Ei se intorc dupa un timp si solicita reinscrierea la scoala. Si acesta nu mai este abandon, ci doar intrerupere de scolarizare-, afirma directorul general in MECT, Ioan Neacsu.
Europenii vad altfel procentele
Uniunea Europeana defineste intr-un sens mult mai larg abandonul scolar – in ce priveste categoria 16-24 de ani: absolventul care nu se regaseste intr-un camp profesional si cu o calificare bine definita sau intr-o forma de invatamant cu o profesie bine determinata. -In ce priveste acest mod de a vedea lucrurile, UE are niste date, in timp ce noi avem altele… Dar si unele, si celelalte sunt reale. Numai criteriile sunt diferite. In timp ce Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) da un procent al abandonului de aproximativ 18% pentru Romania (pe criteriile sale), pe criteriile noastre ar trebui sa iau toate varstele adunate pentru a ajunge la un asemenea procentaj…-, este de parere directorul Neacsu.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
