
Activitatea europarlamentarilor romåni în actuala legislatură este nesatisfăcătoare. Așa arată un studiu publicat ieri de Institutul European pentru Democrație Participativă-Qvorum, care cuprinde o analiză a activității delegației Romåniei în legislativul european în perioada iulie 2009 – aprilie 2010.
Intitulat „Europarlamentarii la raport: cum ne reprezintă în Europa?“, studiul îmbină analiza calitativă și cantitativă a activităților (rapoarte, voturi, declarații etc.) cu cercetare de teren la Bruxelles și este structurat în două părți: compararea delegației Romåniei în raport cu delegațiile celorlalte state membre ale UE și analiza individuală a activității fiecăruia dintre eurodeputații romåni.
Concluzia cercetării este că activitatea europarlamentarilor romåni în actuala legislatură este nesatisfăcătoare. Delegația Romåniei nu a reușit încă să fructifice al 7-lea potențial de influență pe care îl deține în PE, potențial calculat prin prisma numărului de deputați și al funcțiilor deținute. Potrivit aceluiași studiu, membrii delegației Romåniei sunt fruntași la activități pentru care nu au nevoie neapărat de sprijinul politic al colegilor de grup politic european sau de parlament, precum luări de cuvånt (locul 4) sau declarații scrise (locul 5). În schimb, în cazul activităților concrete, unde sprijinul politic este o condiție esențială, precum în cazul alocării rapoartelor și avizelor, Romånia se află doar la jumătatea clasamentului (locurile 15 și respectiv 13). Doar cåțiva dintre deputații romåni s-au descurcat bine și la aceste din urmă capitole.
De asemenea, Romånia are cel mai scăzut grad de prezență în cadrul PE, dintre toate cele 27 de state membre. Eurodeputații romåni au pus acest fapt pe seama participării multora dintre ei la campania electorală pentru alegerile prezidențiale din toamna-iarna lui 2009. Potrivit IEDP-Qvorum, explicația este pe jumătate validă, avånd în vedere că și alte state membre care au avut alegeri în această perioadă au înregistrat rate de prezență scăzute (Grecia, Marea Britanie, Ungaria), în timp ce media de prezență a Romåniei a început să crească în ultimele două luni.
Europarlamentarii romåni, ca și restul colegilor din toate statele membre, votează pe linia grupului politic din care fac parte (popular, socialist sau liberal), și nu se grupează în funcție de naționalitate.
UDMR joacă pe cartea etniei
În cadrul delegației UDMR, factorul etnie joacă un rol important. Astfel, eurodeputații Lazlo Tokes și Sogor Csaba votează mai degrabă conform indicațiilor colegilor de grup din Ungaria (FIDESZ), decåt ale colegilor de grup din Romånia (PDL). Lazlo Tokes are o compatibilitate cu FIDESZ de 95,8% și de 86,6% cu PDL, în timp ce Sogor Csaba are o compatibilitate cu FIDESZ de 96,2%, iar cu PDL de 92,5%. În cazul lui Iuliu Winkler, analiza arată că opțiunile acestuia sunt mai echilibrate între cele două delegații, compabilitatea sa cu PDL fiind de 94,4%, iar cu FIDESZ de 93.9%.
Pånă în prezent, eurodeputații cu cea mai bună activitate (pe o scară de la 0 la 5) sunt: Marian Jean Marinescu (PDL, 4p), Adina Vălean (PNL, 3,8p), Renate Weber (PNL, 3,8), Daciana Sårbu (PSD, 3,5p), Adriana Țicău (PSD, 3,5p) și Cristian Preda (PDL, 3,5p).
La polul opus, eurodeputații cu cea mai slabă activitate sunt: Ioan Enciu (PSD, 1,8p), Lazlo Tokes (UDMR, 1,7p), Rovana Plumb (PSD, 1,7p), Claudiu Tănăsescu (PRM, 0,3p), Corneliu Vadim Tudor (PRM, 0,3p), George Becali (PRM, 0,3p).
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















