Aeroportul Otopeni, vulnerabil si pentru cel mai neinstruit potential terorist

In ciuda faptului ca, dupa tristul 11 septembrie 2001, ziaristii romani au penetrat demonstrativ mai multe obiective militare, cu predilectie aeroporturile Otopeni si Baneasa, nimeni nu a luat masuri reale pentru a intari siguranta in aceste unitati strategice. Previzibil, exact la un an de zile de la tragicul eveniment, cand exista riscul, mai mult sau mai putin real, ca un terorist sa puncteze evenimentul printr-un atentat, Aeroportul International Otopeni a fost penetrat lejer de o echipa a unei televiziuni, respectiv Antena 1, in ciuda masurilor extraordinare anuntate de autoritati. Ba mai mult, zona penetrata de reporteri este una strategica, expertii in securitate sustinand ca daca acolo s-ar fi -plantat- o bomba, putea fi aruncat in aer intreg aeroportul, numarul victimelor fiind extrem de mare. Dar la noi prevenirea se face dupa producerea unei tragedii. Exemple in acest sens sunt numeroase. In urma acestei ultime penetrari a aeroportului, unde se calca pe picoare mai multe servicii de paza si securitate, directorul general al Aeroportului Otopeni, Gabriel Tara, si directorul general pentru securitatea aeroportului, Dan Gheorghe, au fost demisi, miercuri, de catre ministrul transporturilor, Miron Mitrea.

Penetrarea

Marti, 11 septembrie 2002. Costumati cu salopete albastre nou-noute, purtand la vedere o scara si o trusa de reparat biciclete, cei doi reporteri s-au amestecat fara probleme printre muncitorii care lucreaza sub Terminalul -Sosiri-.

Lejer, -muncitorii- au reusit, in aproximativ doua ore, sa atinga zone in care securitatea ar fi trebuit sa fie maxima: instalatia de aer conditionat, ventilatia Terminalului, prin care puteau imprastia gaze toxice, stalpii de rezistenta ai cladirii, unde puteau amplasa o bomba, aruncand in aer tot aeroportul. Sub acoperirea lor, de muncitori, reporterii chiar s-au intretinut si au obtinut informatii utile de la cativa bodyguarzi si chiar de la o trupa de jandarmi, in ciuda povestii lor puerile pe care le-o serveau: aceea ca vor sa instaleze niste becuri. Asa au aflat cum se poate ajunge mai repede pe pista.

In mod normal, cei de la securitatea aeroportului ar fi trebuit sa-i retina pe muncitori, pentru ca se aflau in zone in care civilii nu au acces. Ei trebuiau sa-i retina si sa-i predea Politiei, care trebuia sa sa le verifice identitatea. Dar asta s-ar fi intamplat in tari in care exista un minim profesionalism al angajatilor. La noi, nu!

Singurii care au dat dovada de o minima vigilenta, ce-i drept la nivelul unor amatori, au fost niste jandarmi de la poarta de acces spre pista. Acestia au decis intr-o prima faza sa retina suspectii, verificand toate listele de acces personal, fara sa gaseasca, evident, datele false oferite de reporteri. Povestea cu schimbarea becurilor a tinut si de aceasta data. Jandarmii au raportat telefonic incidentul unui colonel, au trecut apoi numele false in catastif si s-au despartit, in termeni amicali, de reporteri.

-Curentul- a prezentat harta vulnerabilitatii aeroportului

Strigator la cer este ca aceasta ultima penetrare survine la aproape un an de zile de cand -Curentul- prezentase, in exclusivitate, -harta vulnerabilitatii- Aeroportului International Bucuresti Otopeni (AIBO). Ziarul nostru dezvaluia, inca de atunci, toate punctele prin care se putea penetra acest obiectiv strategic. Erau prezentate in detaliu toate cele sase puncte vulnerabile si modul prin care se putea actiona. Unele dintre ele au fost folosite de -muncitorii- care au penetrat obiectivul acum doua zile. Deci, a trecut un an de zile de cand presa a demonstrat ceea ce era de demonstrat si, cu toate acestea, nimeni nu a facut nimic. In schimb, sumele decontate pentru serviciile de paza si siguranta sunt fabuloase.

-Terorist- intr-o aeronava TAROM

Dovedind ca masurile de securitate anuntate de autoritati sunt ineficiente, colegul nostru Ovidiu Zara (n.r. – pe atunci angajat la un alt cotidian central) a reusit, in noiembrie 2001, sa se imbarce de pe AIBO la bordul cursei 0629 (Bucuresti-Oradea) inarmat un cutit. Evenimentul a starnit furtuna in cadrul principalului serviciu de informatii, mai ales ca -teroristul- avertizase ofiterii SRI insarcinati cu controlul cu raze X al bagajelor ca detine in geanta un briceag. Autoritatile au reactionat tarziu dupa incident, abia la aterizarea colegului nostru la Oradea, desi in mod normal avionul nu trebuia sa decoleze din Bucuresti cu un -terorist- la bord, mai ales ca acesta avertizase la imbarcare si echipajul avionului ca a penetrat sistemele de securitate de pe AIBO fiind inarmat cu un briceag. Dupa acest incident, pe aeroporturi au fost instituite -masuri de securitate- hilare, precum dezbracarea pasagerilor sau controlul pantofilor acestora la aparatele cu raze X.

Inca din *99…

In noiembrie 1999, in decurs de numai doua zile, pe AIBO au avut loc doua incidente care au demonstrat ca sistemul de securitate al acestui aeroport este ineficient. In seara de 5 noiembrie 1999 (n.r. – cu 10 ore inainte de plecarea ex- presedintelui Constantinescu in Anglia), profitand de lipsa de vigilenta a ofiterilor SRI si a celor care-l retinusera pe AIBO, un roman expulzat din Italia a reusit sa fuga de sub escorta pe una din usile de acces spre pista de pe Otopeni si sa dispara in noapte. A doua zi, o femeie de serviciu a gasit in zona sterila din interiorul AIBO (n.r. – este zona de maxima securitate, accesata doar de persoane ce au trecut prin filtrele de control, indiferent de functie sau grad) o punga in care erau 49 de cartuse calibru 7,65 mm.

Demiterea

Dupa ce s-a demonstrat inca odata ca, practic, Aeroportul International Otopeni (AIBO) este la discretia chiar si a unor teroristi neexerimentati, ministrul transporturilor i-a demis, miercuri seara, pe directorul general al AIBO, Gabriel Tara, si pe directorul general pentru securitatea aeroportului, Dan Gheorghe (fostul sef al fostei unitati -doi si-un sfert-). La conducerea aeroportului a fost numit, interimar, Mihai Basulescu, director adjunct, iar de coordonarea serviciului de securitate se va ocupa Petre Marchis.