Afacerile secrete ale gardienilor publici

Corpul Gardienilor Publici ramane o mare necunoscuta a reformarii administratiei publice locale. La peste zece ani de la infiintare, CGP are datorii, face afaceri de sute de miliarde de lei fara sa stie nimeni si detine o istorie sumbra a incidentelor produse de propriii angajati. Cu o structura cel putin ciudata (exista cate un corp pe langa fiecare prefectura), gardienii publici au inregistrat la Finante o casa de ajutor reciproc, doua sindicate si o uniune, dar nu au bilanturi contabile inregistrate. Acest lucru face ca afacerile de miliarde pe care le deruleaza aceasta structura, jumatate firma de paznici – jumatate institutie publica, sa se desfasoare in tacere, ocultata de penumbra creata de mai multe lacune legislative.

Principalul aspect ridicat de cele 43 de structuri ale gardienilor publici sunt legate de faptul ca au atributii sporite fata de bodyguarzii de rand. Majoritatea provin din extinderea dreptului de a presta misiuni de asigurare a ordinii publice, fapt pentru care aproape fiecare unitate de acest gen mananca o multime de bani de la bugetul primariilor pentru paza parcurilor sau a institutiilor din fiecare oras, pe acest segment neexistand nici un fel de concurenta.

Contracte pentru confectionat si calcat fete de masa si perdelute

Bineinteles ca, in momentul in care cineva aude de contracte ale unor institutii publice cu Corpul Gardienilor Publici se gindeste la servicii de paza si de multe ori aceasta este situatia. Cu toate acestea,organismul creat sa primeasca contracte de la institutiile de stat are uneori niste modalitati ciudate pentru a rezolva problema banilor. Asa se face ca, la Arad, Corpul Gardienilor Publici a primit de la Consiliul local, dupa o negociere cu o singura sursa, un contract pentru confectionarea de fete de masa si perdelute, iar dupa confectionare, gardienii publici trebuiau sa si calce respectivele produse.

Un alt exemplu al incercarilor insitutiilor publice de a arunca banii catre gardienii publici putem gasi la Constanta, unde CGP a pus mana pe un contract banos de la Agentia Judeteana de Formare si Ocupare Profesionala. Astfel, pentru un curs de perfectionare pentru cei care doreau sa devina gardieni se plateau 2000 de dolari, iar pentru cei care doreau sa fie bodyguarzi se plateau aproape 4000.

ONG, institutie sau agent economic?

Desi exista 42 de corpuri ale gardienilor publici in toata tara, la Ministerul Finantelor Publice nu am descoperit la sectiunea -agenti economici- nici un -corp- al acestei structuri. Am incercat la sectiunea -institutii publice-, dar aici am avut surpriza sa descoperim numai informatii cu privire la adresa, nefiind disponibil nici un fel de bilant contabil. -Suntem o organizatie care nu face profit… noi nu facem afaceri si nu avem cifra de afaceri-, a declarat initial presedintele Uniunii Corpurilor Gardienilor Publici din Romania, Gheorghe Bolboaca.

Dupa mai multe discutii, a inteles despre ce este vorba si a explicat faptul ca la nivelul municipiului Bucuresti exista un rulaj de aproape 11 miliarde de lei pe luna. -Nu stiu care este problema de la Ministerul de Finante, pentru ca noi depunem tot timpul bilanturile la directie, la sectorul 4. Suntem la zi. Noi oricum nu facem profit… suntem non-profit-, a conchis seful gardienilor publici.

Din acest motiv, este greu de cunoscut care sunt rulajele acestor structuri si mai ales care sunt datoriile lor catre bugetele de stat. Exista totusi cazuri exceptionale, asa cum este la Suceava si in Olt. In primul caz, Administratia Finantelor Publice are de incasat peste noua miliarde reprezentand TVA neplatit de Corpul Gardienilor Publici, la care se mai adauga aproape doua miliarde de lei dobanzi si penalitati. La Olt, situatia este si mai grava. CGP are de plata 2,7 miliarde de lei pentru asigurarile sociale, 5,7 miliarde de lei dobanda la aceasta suma si peste 200 milioane de lei penalitati. La acestea se mai adauga anumite restante la asigurarile sociale si contributia pentru pensii.

Gardienii, viitori politisti comunitari

Din 1 ianuarie 2005, problemele vor fi si mai mari. Proiectul de lege privind Politia Comunitara a fost adoptat de Senat si se afla in prezent la Camera Deputatilor. In afara de faptul ca noua structura va prelua bunurile mobile si imobile de la corpurile gardienilor publici, personalul va trebui sa fie, de asemenea, incadrat si dotat cu atributii sporite. Mai mult decat atat, legea prevede ca structurile noii politii vor fi cu sau fara personalitate juridica, drept pentru care nu se va sti niciodata cat se cheltuieste pentru aceste structuri.